Maria Branyas, femeia de origine spaniolă care a deținut pentru o perioadă titlul de cea mai în vârstă persoană din lume, a decedat la vârsta de 117 ani. Viața sa excepțională a devenit subiectul unei analize detaliate realizate de experți, care au urmărit modul în care stilul său de viață a influențat sănătatea la vârste foarte înaintate. Această analiză a fost inclusă în lucrarea intitulată „Istoria unui supercentenar: Cheile longevității“.
Cercetătorii Manel Esteller, expert în epigenetică, și Eloy Santos, cercetător și comunicator științific, au evidențiat importanța mișcării constante în cazul Mariei Branyas. Deși nu a fost o sportivă de performanță, aceasta a menținut o activitate fizică regulată prin activități precum grădinăritul, plimbările cu prietenii sau cu câinii fiicei sale. Experții au observat că cheia stării sale fizice a constat în evitarea perioadelor lungi de sedentarism, prin exerciții ușoare efectuate constant pe parcursul întregii zile.
Pe lângă aspectele fizice, sănătatea mentală și cea emoțională au jucat un rol crucial în longevitatea femeii spanioli. Maria Branyas a ales o viață liniștită, dedicându-și timpul socializării frecvente cu familia și prietenii, dar și unor activități intelectuale și creative. Aceasta a citit mult, a cântat la pian, a practicat croșetul și a avut obiceiul de a-și scrie gândurile într-un jurnal personal, activități care i-au întreținut curiozitatea și cultura.
Atitudinea față de viață a fost un alt factor remarcat de către Manel Esteller și Eloy Santos în cadrul studiului lor. Maria Branyas a demonstrat un simț al umorului bine pus și o abordare practică și pozitivă asupra existenței sale, elemente care contribuie direct la bunăstarea psihică la bătrânețe. Această stare de spirit, combinată cu interacțiunile sociale constante, a ajutat-o să navigheze vârstele înaintate într-un mod echilibrat și stabil.
Deși obiceiurile sănătoase sunt esențiale, cercetătorii subliniază că longevitatea este un fenomen complex unde genetica joacă un rol major. Manel Esteller și Eloy Santos au explicat faptul că este foarte probabil ca supercentenarii să posede variante genetice specifice care facilitează atingerea unor vârste excepționale. Prin urmare, deși stilul de viață contează, studiul viitor al acestor persoane rămâne necesar pentru a înțelege complet interacțiunea dintre gene și comportament.
Fenomenul longevității este studiat la nivel global pentru a identifica factorii care permit oamenilor să depășească pragul de 100 de ani. Deși nu există o rețetă universală aplicabilă tuturor, comunitatea științifică pune accent pe combinația dintre prevenția prin stilul de viață și predispoziția biologică. Înțelegerea acestor mecanisme poate oferi indicii importante despre modul în care sănătatea poate fi menținută pe termen lung.