Agenția Europeană de Mediu (EEA) a publicat un briefing în care analizează modul în care seceta și furtunile din anul 2026 au perturbat infrastructura critică a Europei. Raportul evidențiază cum problemele apărute în sectoare precum apa, transportul sau electricitatea se transmit rapid către alte activități economice. Agenția subliniază că protejarea individuală a fiecărei instalații nu este suficientă, autoritățile și operatorii fiind nevoiți să pregătească întregul sistem pentru situații în care mai multe rețele sunt afectate simultan.
Pe fluviul Rin, seceta extremă a afectat grav transportul pe apă, reducând capacitatea barjelor la aproximativ 20% din nivelul obișnuit. La stația Kaub, nivelul apei a scăzut sub 10 centimetri pe 14 august, o situație mult mai critică decât minimul din 2018. Acest blocaj a dus la creșterea tarifelor pe ruta Rotterdam–Karlsruhe, care au urcat de la 45 de euro la peste 150 de euro pe tonă. Companii precum Covestro și Evonik au raportat restricții de producție sau forță majoră din cauza dificultăților de aprovizionare.
În Portugalia, furtuna Kristin a lovit simultan sistemele de transport, comunicații și electricitate, afectând peste un milion de clienți. Operatorul E-REDES a raportat daune pe peste 6.000 de kilometri de rețea, în timp ce REN a constatat doborârea a 61 de stâlpi de înaltă tensiune. Perturbările electrice au generat și probleme majore în telecomunicații, afectând circa 200.000 de conexiuni fixe și 300.000 de utilizatori de telefonie mobilă. De asemenea, furtuna a provocat închiderea a 345 de drumuri și perturbări pe 11 secțiuni feroviare.
Sectorul energetic a fost puternic tensionat în bazinul Dunării din cauza nivelului scăzut al apei. La Cernavodă, ambele reactoare au fost oprite preventiv și în siguranță, Unitatea 1 la 28 iulie și Unitatea 2 la 13 august 2026, conform datelor CNCAN. Această decizie a fost luată pentru a proteja instalațiile în condiții de secetă, fără a genera riscuri radiologice. În Ungaria, centrala nucleară Paks a înregistrat, de asemenea, reduceri de putere și opriri temporare, deși interconectările regionale au ajutat la menținerea stabilității aprovizionării.
Agenția recomandă implementarea unor teste de stres periodice și evaluarea dependențelor dintre rețele pentru a anticipa scenariile în care mai multe componente cedează. Se propune utilizarea datelor despre clima viitoare în proiectarea investițiilor, în loc de simpla bazare pe datele istorice. EEA insistă pe necesitatea unei coordonări sporite între operatori și autorități pentru a asigura alternative funcționale în caz de urgență. Această abordare vizează protejarea continuității serviciilor pentru cetățeni și companii, chiar și atunci când infrastructura de bază devine indisponibilă.
În contextul vulnerabilităților sistemelor de distribuție, discuțiile despre reziliența energetică a țării rămân relevante. Deși România dispune de capacități de producție, capacitatea de a menține stabilitatea într-o zi fără curent este un subiect de analiză constantă. Protejarea infrastructurii critice rămâne o prioritate, având în vedere impactul economic major pe care fenomenele extreme îl pot avea asupra întregului continent european.