Iliana Iotova, președinta aflată în exercițiu a Bulgariei, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică, însă rezultatul nu a fost atât de clar pe cât se anticipa. Deși se clasează pe primul loc printre cei 26 de candidați, ea nu a obținut majoritatea necesară pentru a evita desfășurarea unui al doilea tur de scrutin. Diferența de vot față de principalul său adversar a fost mult mai mică decât indicau prognozele anterioare.
Conform datelor furnizate de sondajul Alpha Research, Iliana Iotova a obținut 35,3% din voturi, un rezultat foarte apropiat de estimarea de 35,2% realizată de Myara Sociology. Contracandidatul care se va confrunta cu actuala șefă a statului în al doilea tur este fostul premier interimar Andrei Gurov. Acesta s-a plasat pe locul al doilea, obținând 32,4% din voturi conform Alpha Research și 32,2% conform estimărilor Myara Sociology.
Un aspect care a surprins analiștii este participarea extrem de scăzută a electoratului la votul de duminică. Conform primului institut de sondaj, prezența la urne a fost de doar 22,3%, în timp ce cel de-al doilea institut a raportat o cifră de 21,2%. Această participare este considerată un record negativ pentru alegerile din Bulgaria, fiind mult sub orice prag anticipat anterior de observatorii politici.
Analistul de politică externă Emanuel Cernat explică acest fenomen prin oboseala electorală a populației, Bulgaria fiind marcata de cel puțin șapte rânduri de alegeri anticipate în ultimii cinci ani. De asemenea, rolul președintelui din Bulgaria este descris ca fiind unul mai degrabă formal și de reprezentare, fără o putere politică comparabilă cu cea a unui președinte din Franța sau din România. Această dimensiune simbolică a funcției ar putea explica lipsa de interes a cetățenilor.
În perspectiva al doilea tur de scrutin, candidatul pro-rus, care a obținut 12% din voturi, ar putea influența rezultatul final de pe 1 noiembrie. Emanuel Cernat susține că Iliana Iotova ar putea deveni moștenitoarea unor voturi din acest segment, deoarece poziția sa este considerată mai ambiguă față de narativele Kremlinului. În schimb, Andrei Gurov a menținut un discurs mult mai clar în favoarea susținerii Ucrainei de către Bulgaria, ceea ce ar putea limita atragerea acestui electorat.
Această situație de instabilitate și participare scăzută reflectă o criză politică prelungtată în Bulgaria, unde tensiunile dintre partide au dus la o demobilizare masivă a votanților. În contextul european, astfel de rezultate subliniază impactul pe care multiple cicluri electorale repetate îl au asupra încrederii cetățenilor în procesul democratic și asupra stabilității instituțiilor de stat.