Schimbările climatice trebuie recunoscute oficial ca o urgență sanitară mondială pentru a permite guvernelor să finanțeze adaptarea sistemelor de sănătate și a economiilor. Un raport de specialitate indică faptul că canicula a provocat aproximativ 3 milioane de decese la nivel global în perioada cuprinsă între anii 2016 și 2023. Această situație critică impune implementarea unor mecanisme de intervenție coordonate între statele lumii.
Raportul Lancet Countdown, aflat la a 10-a ediție, a fost elaborat de 146 de cercetători din 30 de țări pentru a evalua impactul schimbărilor climatice asupra populației. Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului științific, a subliniat că efectele negative asupra sănătății avansează mai repede decât răspunsul global. Ea a solicitat ca schimbările climatice să fie tratate ca o urgență sanitară, similar modului în care Organizația Mondială a Sănătății gestionează o pandemie.
În cursul anului 2023, s-a înregistrat un număr record de 710.000 de decese care pot fi asociate cu canicula. Acest cifră depășește numărul de decese cauzate de malarie sau de HIV, dintre care peste două treimi sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om. Prof. Ollie Jay de la Universitatea din Sydney explică faptul că intensitatea și frecvența perioadelor de căldură extremă sunt amplificate de activitățile umane, ceea ce crește mortalitatea.
Impactul economic este la fel de sever, deoarece încălzirea globală a costat economia mondială peste o mie de miliarde de dolari pe an în ultimii trei ani. Asia de Sud-Est și Africa sunt cele mai afectate regiuni, pierzând respectiv 3,9% și 3,2% din PIB-ul lor. În comparație, Europa a înregistrat o pierdere de doar 0,2% din PIB, în timp ce continentul american a suferit o scădere de 1,5%.
Deși investițiile în energii curate au atins 2.100 miliarde de dolari în 2025, combustibilii fosili reprezintă încă 80% din energia mondială. Această dependență cauzează o poluare atmosferică responsabilă pentru 2,73 milioane de decese pe an. De asemenea, deși finanțarea cercetării medicale s-a multiplicat de 7 ori, ajungând la 316 milioane de dolari în 2024, 84% din aceste fonduri sunt direcționate către cercetătorii din țările bogate.
Evoluția acestor amenințări climatice este strâns legată de sănătatea publică globală, deoarece evenimentele extreme devin tot mai frecvente. Datele recente arată că numărul deceselor cauzate de căldură a început să depășească alte boli infecțioase majore, precum malaria. Această tendință pune presiune pe sistemele de sănătate care trebuie să se adapteze la o realitate climatică tot mai instabilă și periculoasă.