Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea la alegerile din Serbia, după ce Lista studenților a obținut victoria în parlamentul de 250 de locuri. Liderul care a condus țara timp de paisprezece ani a estimat că adversarii vor deține între 135 și 140 de mandate, în timp ce tabăra sa va avea în jur de 105 locuri. Vučić a atribuit rezultatul unei conspirații ce implică presa independentă, state europene și un „deep state american”.
Succesul opoziției sârbe a fost susținut de o prezență masivă la vot, comisia electorală confirmând un nivel de 68,8%, cel mai înalt de la destrămarea Iugoslaviei din 1992. Datele furnizate de Ipsos și CeSID arată că la ora 19:00 prezența ajunsese la 67,6%, comparativ cu 32,2% la alegerile din 2023. După numărarea a peste 97% dintre secții, Lista studenților deținea puțin peste 52%, în timp ce lista lui Vučić era la aproape 40%.
În Ungaria, partidul Fidesz a pierdut puterea după șaisprezece ani de guvernare, în urma alegerilor din 12 aprilie 2026. Péter Magyar și partidul Tisza au obținut 141 de mandate din cele 199 disponibile, într-un context al unei participări la vot de aproape 79%. Orbán a declarat că rezultatul este dureros, dar clar, după ce mișcarea lui Magyar a reușit să construiască peste o mie de asociații locale, numite „insulele Tisza”, pentru a ajunge în zonele unde opoziția era absentă.
Transformarea mișcărilor de protest în forțe politice organizate a fost cheia succesului în ambele țări. În Serbia, protestele care au pornit din Novi Sad după prăbușirea copertinei de beton a gării a dus la moartea a șaisprezece persoane, au evoluat spre o structură electorală solidă. Opoziția a depus o listă cu semnături, având la conducere un medic cardiolog din Novi Sad și oameni instruiți pentru monitorizarea proceselor-verbale la urne.
Pentru România, perioada de doi ani până la următoarele alegeri parlamentare reprezintă un moment critic de construcție a unei alternative politice. Strategia propusă implică trei direcții: utilizarea instrumentelor Parlamentului pentru a opri derapajele guvernului Luca Niculescu, crearea unor filiale locale vii în fiecare comună și galvanizarea profesioniștilor pentru un proiect național serios. Obiectivul este de a construi o mișcare capabilă să aibă delegați în toate secțiile de vot.
Contextul politic actual este marcat de tensiuni, inclusiv de ascensiunea unor mișcări extremiste și a unui vocabular suveranist antioccidental. Aceste fenomene reintroduc în spațiul public teme care au marcat perioade istorice dificile, precum cele din anii '30. Orientarea europeană și euroatlantică a țării este văzută ca un rezultat al unor bătălii politice constante, necesită apărare prin organizare concretă și proiecte economice clare, nu doar prin discursuri.