Israelul traversează o perioadă de incertitudine politică și dispute intense în urma alegerilor parlamentare de marți, care nu au oferit nicio coaliție o majoritate clară. În prezent, Benjamin Netanyahu deține un avantaj strategic, coaliția sa fiind creditată cu 53 de locuri, în timp ce blocul opoziției dispune de doar 48 de locuri. Rezultatele au fost confirmate după numărarea a aproximativ 90% din voturile exprimate, deși încă se mai numără circa 500.000 de voturi de la soldați, diplomați sau deținuți.
Deși rezultatele au contrazis sondajele și exit-poll-urile recente, Benjamin Netanyahu este considerat de unii observatori ca fiind câștigătorul acestui proces electoral. Aviv Bushinsky, fost consilier al lui Netanyahu, a descris revenirea premierului ca pe o „înviere” politică, subliniind că, deși nu a mai deținut majoritatea absolută, el a reușit să își păstreze influența. Analistul Danny Citrinowicz a completat că succesul lui Netanyahu constă în faptul că a reușit să supraviețuiască politică, în ciuda criticilor privind eșecurile de securitate de după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
O componentă decisivă a acestui scrutin a fost ascensiunea partidelor arabe, care ar putea deține acum un rol de echilibru între cele două blocuri mari. Partidele arabe, reprezentând aproximativ 21% din populația Israelului, ar putea aduce împreună 19 locuri în noul parlament. Dennis Ross, fost negociator american pentru pace, a observat că membrii acestui grup de origine palestiniană se află într-o poziție de putere fără precedent, având capacitatea de a influența direcția în care se vor desfășura negocierile pentru formarea unui guvern.
Președintele Isaac Herzog va începe săptămâna viitoare consultările cu partidele, având scopul de a evita organizarea unor noi alegeri anticipate, care ar putea avea loc chiar în luna aprilie. Există posibilitatea formării unui guvern de uniune națională între Benjamin Netanyahu și liderul opoziției, Gadi Eisenkot, însă premierul a solicitat un „guvern puternic de dreapta”. Un alt scenariu implică posibilitatea ca Gadi Eisenkot să formeze un guvern minoritar cu sprijinul partidelor arabe, deși această variantă ar putea duce la o prăbușire rapidă a guvernului.
În ciuda incertitudinii, Benjamin Netanyahu va rămâne prim-ministru interimar, ceea ce îi permite să mențină controlul asupra securității naționale și a politicii externe. Această poziție îi oferă timp pentru a organiza blocul său și pentru a continua acțiunile militare împotriva Iranului. Pe de altă parte, opoziția va prelua poziții cheie în Knesset, ceea ce îi va permite lui Gadi Eisenkot să controleze agenda legislativă și să încerce formarea unei comisii naționale de anchetă privind evenimentele de la 7 octombrie.
Contextul securitar rămâne extrem de tensionat, cu Israelul implicat în conflicte împotriva Hamas în Gaza și a Hezbollah în Liban. Benjamin Netanyahu a menționat că există o oportunitate istorică de a elimina amenințarea reprezentată de Iran, menționând și parteneriatul cu Donald Trump în acest sens. În același timp, Gadi Eisenkot a criticat conducerea actuală, afirmând că guvernul de tranziție și-a pierdut încrederea publicului, în condițiile în care conflictul cu Teheranul rămâne o prioritate majoră pentru stabilitatea regională.