România deține una dintre cele mai mari populații de urși bruni din Europa, reprezentând aproximativ 43% din numărul total de urși din Uniunea Europeană. Conform estimărilor genetice naționale, numărul de exemplare din țară este cuprins între 10.657 și 12.787 de urși. Județul Brașov se evidențiază prin cea mai mare densitate de animale, având o medie de 1.329 de urși pe unitatea de măsură considerată, depășind alte județe precum Harghita, Buzău, Vrancea, Mureș sau Covasna.
Monitorizarea acestor animale a implicat un proiect complex desfășurat în perioada 2021–2025, cu un buget total de 57,3 milioane de lei. Echipele de teren au colectat aproximativ 24.000 de probe, inclusiv smocuri de păr de pe copaci și excremente colectate în tuburi de 2 mililitri. Această metodă permite laboratorelor să estimeze numărul exact de animale prin identificarea genotipului, o procedură similară cu cea utilizată pentru urșii bruni din Pirineii francezi, coordonată de Ministerul Mediului împreună cu Romsilva și alte instituții.
Problema conflictelor dintre oameni și urși rămâne critică, deoarece animalele pot detecta hrana de la distanțe de până la 5 kilometri. Dr. Cristian-Remus Papp, fost coordonator la WWF-România, a subliniat că nicio lege sau vânătoare nu poate rezolva durabil aceste situații fără gestionarea factorilor de atracție, precum deșeurile. Raportul de zonare indică faptul că urșii pot trece de la viața de pădure la cea de oraș în cinci etape, ajungând în stațiuni turistice sau parcări, moment în care reabilitarea lor devine imposibilă.
Eforturile de relocare a animalelor au demonstrat ineficiența acestor măsuri în cazul urșilor obișnuiți cu prezența umană. Un urs din Poiana Brașov a fost mutat în Munții Bucegi, dar s-a întors în locația inițială după doar 3 zile, fiind ulterior împușcat. O ursoaică din Brașov, eliberată în Munții Lotru, a traversat șapte județe înainte de a se stabili în apropierea stațiunii Păltiniș, confirmând concluzia autorilor că relocarea nu reprezintă o soluție viabilă pe termen lung.
Pentru protecția proprietăților și a culturilor, au fost distribuite 1.140 de sisteme de garduri electrice. În județul Brașov, care a înregistrat 198 de sesizări legate de prezența animalelor la aceste garduri, raportul arată că eșecurile au survenit doar din cauza lipsei de întreținere conform specificațiilor. De asemenea, începând cu noiembrie 2025, hrănirea unui urs în sălbăticie va atrage amenzi între 10.000 și 30.000 de lei, în timp ce planurile de amenajare prevăd containere rezistente la urși.
Gestionarea populației de urși bruni în România implică un echilibru fragil între conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor din zonele de contact. Monitorizarea prin camere cu senzori de mișcare și studiile genetice sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii acestor animale. În prezent, densitatea mare de urși din zone precum Postăvarul, situat între Brașov, Predeal și Râșnov, impune măsuri stricte de igienă și gestionare a deșeurilor pentru a preveni transformarea urșilor în animale de oraș.