Alegerile parlamentare desfășurate marți, 27 octombrie, în Israel, au indicat o situație de blocaj politic major. Conform exit-poll-ului realizat de Canal 12, partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, este creditat cu 24 de mandate în Knesset. Totuși, proiecțiile arată că blocul partidelor care se opun premierului deține un avantaj de două mandate, totalizând 52 de locuri pentru opoziție față de 50 pentru formațiunile care îl susțin pe Benjamin Netanyahu.
Distribuția mandatelor indică faptul că nicio tabără nu dispune de majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. Pentru a asigura controlul Parlamentului, este necesară obținerea a cel puțin 61 de locuri din totalul de 120. În acest context, negocierile dintre partide vor deveni decisive pentru desemnarea viitorului premier. Pe locul al doilea în sondajele de la ieșirea de la urne se află formațiunea centristă Yashar, condusă de Gadi Eisenkot, care ar obține 22 de mandate.
Pe locul al treilea în proiecții se situează B’Yachad, condusă de fostul premier Naftali Bennett, cu 12 mandate. Un rezultat remarcabil este cel al partidelor conduse de politicieni arabi, care ar urma să obțină împreună 18 locuri în Knesset, un număr record pentru această categorie. Deși se opun lui Benjamin Netanyahu, aceste formațiuni ar putea influența încercările opoziției de a forma un executiv, însă colaborarea lor va depinde de disponibilitatea de a susține o anumită formulă de guvernare.
În procesul de numărare a voturilor, două formațiuni politice de mici dimensiuni, Rezerviștii și Poporul Israelului, ar putea fi eliminate din Parlament. Ambele sunt estimate sub pragul electoral de 3,25% din voturi, necesar pentru reprezentare. Situația actuală permite atât lui Benjamin Netanyahu, cât și lui Gadi Eisenkot să susțină că au obținut un avantaj electoral. Cei doi ar putea solicita președintelui Isaac Herzog prioritatea pentru încercarea de a forma un nou guvern.
În lipsa unei majorități clare, Israelul s-ar putea confrunta cu organizarea unui nou scrutin parlamentar. Dacă nici actuala coaliție, nici opoziția nu reușesc să formeze un guvern, Benjamin Netanyahu ar putea rămâne în funcția de premier interimar. O astfel de instabilitate politică a mai existat între 2019 și 2022, perioadă în care țara a organizat cinci runde de alegeri din cauza blocajelor repetate în procesul de formare a executivului.
Acest scrutin a fost primul organizat după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și războiul care a urmat în Fâșia Gaza. Campania electorală a fost marcată de controverse privind responsabilitatea autorităților pentru deficiențele de securitate care au permis producerea atacului. Deși Benjamin Netanyahu a refuzat să își asume personal aceste eșecuri, subiectul a reprezentat una dintre principalele mize ale confruntării politice dintre lideri.