Raportul Lancet Countdown pentru anul 2026, la a sa ediție, semnalează că acțiunile globale împotriva schimbărilor climatice sunt insuficiente pentru a evita un viitor catastrofal. Documentul monitorizează anual legătura dintre clima în schimbare și sănătate, evaluând impactul asupra populației prin 54 de indicatori diferiți. Deși există progrese, precum recunoașterea priorităților climatice de către Organizația Mondială a Sănătății, emisiile de gaze cu efect de seră continuă să atingă niveluri record.
Impactul climatic generează pierderi economice semnificative la nivel global. În anul 2025, expunerea la căldură a provocat pierderea a 573 de miliarde de ore de muncă, ceea ce a generat venituri pierdute de 1,07 trilioane de dolari. Cele mai mari afectări sunt resimțite în țările cu dezvoltare umană scăzută, unde pierderile echivalentează cu 5,0% din PIB, în timp ce în cele cu dezvoltare ridicată impactul este de doar 1,4%.
În România, situația este alarmantă, în special pentru persoanele vârstnice. Între anii 2016 și 2025, cetățenii de peste 65 de ani au fost expuși în medie la 17 zile de valuri de căldură pe an, mult peste media globală de 11 zile. Anul 2024 a reprezentat un punct critic, cu 42 de zile de căldură, iar costul economic al deceselor cauzate de temperaturi ridicate pentru această categorie de vârstnici a ajuns la 1,66% din PIB.
Seceta extremă și resursele de apă reprezintă alte probleme majore pentru țara noastră. În 2024, 75% din suprafața României a cunoscut cel puțin o lună de secetă extremă, o valoare record din anul 1980 încoace. Totodată, rezerva totală de apă terestră a scăzut cu 0,94 cm pe an în perioada 2003–2025, un ritm de declin de două ori mai rapid decât media regiunii Europa.
Sectorul energetic și poluarea aerului influențează direct rata mortalității. Deși decesele atribuite centralelor electrice au scăzut semnificativ, de la 16.800 la 2.300 pe an, cele cauzate de arderea combustibililor în gospodării au crescut de la 12.600 la 14.500. România deține acum a treia cea mai mare rată de mortalitate din cauza poluării aerului în Europa, situându-se după Serbia și Bosnia și Herțegovina.
Monitorizarea indicatorilor climatice și a sănătății publice este un proces continuu care necesită politici centrate pe protecția oamenilor. În contextul european, România se confruntă cu provocări specifice legate de expunerea la căldură și gestionarea resurselor de apă. Aceste date subliniază necesitatea unor decizii rapide pentru a reduce riscurile de sănătate și impactul economic cauzat de fenomenele meteorologice extreme.