Peste 10.000 de persoane au organizat manifestări în Grecia miercuri, concentrându-se în principal în orașele Atena, Salonic și Patras. Grupurile de protest au fost formate din elevi, studenți și funcționari publici care au manifestat împotriva costului ridicat al vieții și a problemelor din sistemul educațional. Aceste acțiuni de protest au avut loc pe fondul unor revendicări similare cu cele observate recent în Franța, conform datelor furnizate de poliție și de presele locale.
În ceea ce privește distribuția manifestanților, aproximativ 5.000 de persoane s-au adunat la prânz în centrul orașului Atena. În Salonic, al doilea cel mai mare oraș din Grecia, au protestat alte 3.000 de persoane, în timp ce în Patras, situat în vestul țării, s-au strâns peste 3.000 de manifestanți. Protestatarii au denunțat în mod direct creșterea prețurilor la viață și condițiile de studiu precare din școli, solicitând schimbări imediate în modul în care funcționează instituțiile de învățământ.
Problemele din sistemul educațional au fost punctul central al revendicărilor, elevii și profesorii subliniind lipsa personalului și infrastructura deficitară. Uniunea profesorilor din învățământul secundar, OLME, a semnalat că școlile din Grecia au nevoie de 15.000 de profesori suplimentari pentru a funcționa corect. Pe lângă lipsa cadrelor didactice, clădirile școlare deteriorate au fost menționate constant, existând cazuri în care tencuiala a căzut din tavan, provocând chiar și răniri în sala de clasă la Thermi.
Studenții au cerut o educație publică și gratuită, menționând că prețurile studiilor au devenit de nesuportabile pentru familii. Katia Koubousidou, președinte a studenților de la Facultatea de Filosofie și Pedagogie a Universității Aristotel din Salonic, a declarat că situația este critică. În paralel, Confederația funcționarilor publici ADEDY s-a alăturat protestelor prin declanșarea unei greve, solicitând creșteri salariale și o susținere substanțială pentru profesori, salutând totodată manifestațiile masive din Franța.
Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis a încercat să evite orice paralelă cu violențele din Franța, afirmând că Grecia nu se va întoarce în perioada de agitație socială de la criza financiară. Totuși, presiunea economică rămâne ridicată, deoarece salariul minim din Grecia nu depășește 920 de euro. În septembrie, inflația anuală a fost de 5,1%, o valoare semnificativ mai mare decât media de 3,8% din zona euro, ceea ce alimentează nemulțumirea populației.
Contextul economic al Greciei este marcat de o alocare limitată a resurselor către sectorul public. Conform datelor Eurostat, în anul 2023, Grecia a alocat educației doar 3,3% din PIB, o cifră situată considerabil sub media Uniunii Europene, care este de 4,7%. Această diferență de finanțare contribuie la dificultățile raportate de elevi și profesori privind infrastructura și numărul insuficient de angajați din școli.