Mii de elevi și profesori au organizat miercuri manifestări pe întreg teritoriul Greciei, solicitând o finanțare mai generoasă din partea statului pentru sectorul educației. Protestatarii au cerut îmbunătățirea condițiilor din școli și reducerea numărului de elevi din fiecare clasă, exprimându-și în același timp solidaritatea cu mișcările similare din alte state europene. Evenimentele au vizat direct necesitatea unor investiții mai mari în infrastructura școlară și în resursele umane.
În centrul Atenei și în suburbiile capitalei, poliția a raportat participarea a aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care se numără elevi și studenți. Aceste manifestări pașnice au avut loc în orașe din întreaga țară, fiind motivate de creșterea accelerată a costului vieții și de degradarea condițiilor de studiu. Manifestanții au ales să își exprime nemulțumirea în semn de susținere pentru protestele tot mai extinse care au izbucnit în Franța și în alte țări din Europa.
În fața Parlamentului, mulți protestatari au scandat sloganul: „Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”. În Piața Syntagma, studenții au instalat corturi și au organizat un protest nocturn înainte de marșul de miercuri. Această mobilizare a generat presiune asupra guvernului de centru-dreapta condus de Kyriakos Mitsotakis, care se pregătește pentru alegerile de la jumătatea anului 2027, într-un context economic dificil pentru cetățeni.
Pe lângă manifestările de stradă, activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost afectată de grevele organizate de unii învățători și medici. Aceștia protestează împotriva nivelului actual al salariilor și a lipsei de personal calificat. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat că ia în considerare revendicările prezentate și a menționat că există proiecte de peste 733 de milioane de euro destinate modernizării infrastructurii și construcției de noi cămine studențești.
Situația economică din Grecia rămâne tensionată din cauza salariilor stagnante, a chiriilor ridicate și a costurilor mari ale energiei. Deși puterea de cumpărare a fost afectată și de inflație sau de scumpirea carburanților, grecii se confruntă cu aceste dificultăți după perioada de după criza datoriilor. Guvernul încearcă să gestioneze aceste presiuni sociale într-un moment în care costurile de viață continuă să exercite o presiune constantă asupra tuturor gospodăriilor din țară.
Această criză socială vine după perioada 2009-2018, când Grecia a trecut printr-o criză a datoriilor care a impus măsuri de austeritate severe. În acele ani, salariile și cheltuielile pentru educație au fost drastic reduse pentru a respecta condițiile celor trei pachete de asistență financiară internațională, care au însumat aproximativ 290 de miliarde de euro, afectând profund capacitatea de investiții a statului.