O serie de manifestații de amploare sunt programate pentru miercuri în Grecia, implicând elevi, studenți, profesori și funcționari publici. Protestatarii au decis să iasă în stradă pentru a denunța costul ridicat al vieții și pentru a cere o educație publică și gratuită. Acțiunile de protest sunt concentrate în principalele orașe ale țării, fiind așteptate evenimente majore în Atena și în Salonic, al doilea oraș ca mărime din Grecia.
În orașul Salonic, zeci de studenți au început să monteze corturi încă de marți seara, pe o stradă pietonală, pentru a marca începutul mobilizării. Aceasta reprezintă a doua manifestare organizată într-un interval de o săptămână, având ca obiectiv principal denunțarea costurilor exorbitante ale locuințelor, o problemă care îi afectează în mod critic pe studenți. Katia Koubousidou, președinta studenților la filosofie și pedagogie de la Universitatea Aristotel din Salonic, a declarat că această mobilizare nu va fi un eveniment izolat, existând deja un plan pentru continuarea protestelor.
Pe lângă sectorul educației, și funcționarii publici au decis să se alăture mișcării de protest. Confederația funcționarilor publici Adedy a solicitat încetarea activității începând cu ora 11:00, ora locală, și a organizat o manifestație în Atena. Organizația Adedy a cerut în mod explicit creșteri salariale și un sprijin substanțial pentru profesori, făcând o paralelă cu manifestațiile masive din Franța. Pe diverse bannere din Salonic, manifestanții au scris mesaje care compară situația din Grecia cu cea din Franța, invocând aceleași probleme și aceiași dușmani.
Sectorul școlar de la nivel de liceu este, de asemenea, la mijlocul protestelor, elevii și profesorii cerând investiții în infrastructură și personal. Conform uniunii sindicale a profesorilor de liceu, Olme, în școli lipsește în prezent un număr de 15.000 de profesori. Manifestanții solicită o creștere a cheltuielilor publice pentru educație, în contextul în care situația a devenit insuportabilă pentru mulți. Deși salariul minim a crescut de la criza financiară, acesta nu depășește pragul de 920 de euro net.
Guvernul conservator grec încearcă să gestioneze situația evitând orice comparație directă cu violențele din Franța. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a declarat luni că Grecia nu se va mai întoarce niciodată la perioada marilor frământări sociale care au caracterizat criza financiară, perioadă marcată de măsuri de austeritate foarte nepopulare. Aceste măsuri de austeritate au afectat profund populația țării în trecut, iar autoritățile de acum urmăresc să prevină o escaladare similară a tensiunilor sociale pe teritoriul Greciei.
Din punct de vedere statistic, Grecia alocă resurse limitate sistemului de învățământ comparativ cu restul Europei. În anul 2023, țara a alocat doar 3,3% din PIB-ul său pentru educație, o cifră situată semnificativ sub media Uniunii Europene, care este de 4,7%, conform datelor furnizate de Eurostat. Această discrepanță financiară subliniază motivele pentru care sindicatele și grupurile de studenți solicită o creștere imediată a finanțării publice pentru sectorul educațional.