Franța a fost martoră la o mobilizare socială de amploare, în care aproximativ 1,6 milioane de persoane au participat la manifestații în mai multe orașe. Protestele au fost organizate de principalele confederații sindicale și au reunit angajați din sectorul public și privat, profesori, studenți, elevi și pensionari. Principalele motive ale acestei mobilizări vizează nivelul actual al salariilor și scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor.
Sophie Binet, lidera Confederației Generale a Muncii (CGT), a criticat disparitatea dintre angajați și persoanele foarte bogate. Aceasta a declarat că Franța a devenit o țară a salariilor mici, subliniind că numărul angajaților săraci este record, în timp ce miliardarii sunt tot mai bogați. Un angajat de la Disneyland Paris a susținut că salariile nu cresc în ritm cu inflația, deși compania înregistrează profituri, cerând guvernului să oblige companiile la majorări și să reducă prețurile la benzină.
Manifestațiile au afectat semnificativ sistemul educațional, provocând blocaje sau închideri administrative la numeroase unități școlare. Potrivit principalului sindicat al profesorilor din învățământul secundar, aproape 1.000 de licee au fost afectate de aceste acțiuni. Totodată, Ministerul Educației a raportat că aproximativ 16% dintre profesori au intrat în grevă, deși cifrele oficiale privind unitățile închise, raportate de guvern, au fost de doar 81 de licee.
Deși protestele au fost în general pașnice, au existat confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine în orașe precum Lyon, Rennes, Marsilia și Paris. La Lyon, intervenția poliției a rezultat în 24 de arestări și 40 de răniți, dintre care 34 au fost membri ai forțelor de ordine. În Paris, marșul a fost întrerupt temporar pe bulevardul Voltaire după ce persoane mascate au provocat distrugeri, necesitând intervenția poliției cu gaze lacrimogene.
Ministerul francez de Interne a raportat un bilanț de 448 de persoane reținute în timpul protestelor la nivel național, mobilizând aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi. Ca răspuns, premierul Sébastien Lecornu a anunțat o întâlnire pentru luni cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor pentru a discuta salariile. În paralel, Marylise Léon, lidera Confederației Franceze Democratice a Muncii (CFDT), a solicitat o majorare de 100 de euro net pe lună a salariului minim.
Guvernul francez analizează acum posibilitatea unei majorări anticipate a salariului minim de la 1 decembrie, în loc de data programată inițial pentru 1 ianuarie 2027. Această măsură ar veni ca o încercare de a răspunde revendicărilor sociale ridicate în timpul acestor manifestări de amploare. Discuțiile tehnice sunt continuate și de către ministrul responsabil de administrația publică și buget, David Amiel, împreună cu ministrul Muncii, Jean-Pierre Farandou.