Protestele masive din principalele capitale europene și nemulțumirea socială crescândă pun sub semnul întrebării stabilitatea Uniunii Europene. Într-o analiză publicată de The Guardian, politoloaga olandeză Catherine De Vries avertizează că tensiunile actuale pun la încercare însăși supraviețuirea blocului european. De la Paris la Milano și Madrid, cetățenii manifestează împotriva stagnării salariilor, a costurilor ridicate la locuințe și a serviciilor publice care nu mai funcționează corespunzător.
În Franța, situația a devenit tensionată sâmbăta trecută, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, rezultând în aproximativ o mie de rețineri. Autoritățile au raportat ciocniri cu gaze lacrimogene și utilizarea artificiilor în Paris. În Italia, presiunea socială continuă prin convocarea unei greve generale de către sindicate, programată pentru data de 30 octombrie, sub un slogan care cere creșterea salariilor și încetarea luptelor.
Consecințele politice ale acestor mișcări sunt deja vizibile în diverse state membre. În Spania, alegerile anticipate au fost convocate de Pedro Sánchez și vor avea loc pe 29 noiembrie, după ce partidele PP, Vox și Junts au respins decretele privind locuințele. În Franța, alegerile prezidențiale sunt programate pentru aprilie, în timp ce Polonia, Italia și alte state mici urmează să voteze până la finalul anului 2027.
O problemă majoră de negociere este bugetul UE pentru perioada 2028-2034, care se ridică la aproape 2.000 de miliarde de euro. Deși există un consens privind nevoia de securitate și competitivitate, divergențele sunt mari în ceea ce privește finanțarea. Franța propune noi taxe la nivel european, o măsură care întâmpină opoziție din partea altor state. Emmanuel Macron a solicitat un acord până la Crăciun, avertizând că spațiul politic se va închide din ianuarie.
Pe plan politic, Marine Le Pen propune o schimbare de paradigmă, orientând Franța către o „Europă a națiunilor”. Lidera extremei drepte nu mai solicită ieșirea din euro sau un referendum de tip Brexit, ci vizează o slăbire a Uniunii din interior. Programul ei include reducerea contribuției Franței la bugetul comunitar și solicitarea ca liderii UE să nu încheie niciun acord înainte de desfășurarea alegerilor franceze.
Uniunea Europeană reprezintă o piață de 450 de milioane de oameni, cu o economie de aproape 19.000 de miliarde de euro, fiind a treia putere economică globală. Deși a trecut prin crize precum Brexit sau pandemie, structura sa a supraviețuit datorită procesului de luare a deciziilor prin compromisuri. Miza actuală este suveranitatea efectivă în domenii precum energia, comerțul, migrația sau apărarea.