Un procuror din Coreea de Sud a solicitat joi aplicarea pedepsei capitale împotriva fostului președinte Yoon Suk Yeol. Această cerere de pedeapsă cu moartea a fost formulată înaintea momentului în care Înalta Curte de Justiție din Seul va emite verdictul final. Decizia vine ca urmare a apelului depus împotriva condamnării anterioare a fostului lider, care a fost condamnat inițial la o sentință de închisoare pe viață.
Yoon Suk Yeol a fost suspendat din funcția de președinte pe 14 decembrie 2024, după ce Parlamentul condus de liberali a depus acuzații împotriva sa. Ulterior, în aprilie 2025, Curtea Constituțională l-a înlăturat oficial din funcție, iar în iulie 2025 a fost arestat. Acuzațiile principale vizează încercarea sa de a instaura legea marțială în anul 2024, prin mobilizarea ilegală a trupelor și a poliției pentru a acapara puterea legislativă și a aresta oponenții politici.
Tribunalul Districtual Central din Seul a pronunțat, în februarie 2026, condamnarea la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate. Anchetatorii, sub coordonarea procurorului special Cho Eun-suk, au decis să facă apel împotriva acestei sentințe, argumentând că pedeapsa cu moartea este cea adecvată pentru faptele comise. Fostul președinte este acuzat că a urmărit instaurarea unei conduceri necontrolate pentru o perioadă îndelungată în țară.
În cadrul procesului, Yoon Suk Yeol a atacat decizia de condamnare, solicitând în schimb o pedeapsă de maximum 30 de ani de închisoare. El este acuzat că a ordonat, în 2024, trimiterea unor drone pentru a amplifica tensiunile cu Coreea de Nord, creând astfel un pretext intern pentru legea marțială. Avocații săi susțin că lansarea dronelor a fost un răspuns la acțiunile lui Kim Jong Un, care a trimis mii de baloane cu deșeuri.
Sistemul juridic din Coreea de Sud se confruntă cu o dilemă etică și legală în urma acestei cereri, deoarece țara nu a mai executat nicio persoană din anul 1997. De atunci, statul a menținut un moratoriu asupra pedepsei capitale, existând cereri constante pentru abolirea definitivă a acesteia. Procurorii urmăresc însă o sancțiune extremă pentru gravitatea acuzațiilor de subminare a democrației și utilizarea forței militare în scopuri politice.
Coreea de Sud urmează să gestioneze acest caz de o importanță istorică, având în vedere că ultima execuție a avut loc acum aproape trei decenii. Procesul pune sub semnul întrebării modul în care instituțiile de justiție vor trata faptele de trădare și abuz de putere comise la nivel de stat, într-un context în care pedeapsa cu moartea rămâne teoretic prezentă în codul penal, dar nu este aplicată practic.