Prim-ministrul estonian Kristen Michal a declarat vineri, 30 octombrie, că nu va renunța la criticile dure la adresa președintelui rus Vladimir Putin. Această poziție fermă vine după ce rapoarte au indicat faptul că oficialii de la Pentagon ar fi îndemnat aliații din țările baltice să își tempereze retorica față de Rusia. Michal a subliniat că Estonia va menține o poziție deschisă în ceea ce privește amenințarea reprezentată de Moscova.
Într-un interviu acordat Delfi, liderul estonian a fost extrem de direct, afirmând că nu se va abține de la atacuri. „Nu o să mă abțin. Putin este un dictator care ucide femei și copii”, a declarat Kristen Michal. El a susținut că Vladimir Putin va continua să acționeze în acest mod până când va fi obligat să își schimbe cursul, avertizând că orice formă de concesie în fața unui dictator duce la umilință și la pierderea libertății.
În ceea ce privește relația cu Statele Unite, Kristen Michal a precizat că nu a primit nicio solicitare personală de la Washington pentru a-și modera tonul. El a menționat că această problemă nu a fost abordată nici măcar în timpul ultimei sale întâlniri cu președintele Donald Trump, care a avut loc în Ankara în timpul verii acestui an. Totodată, guvernul său se confruntă cu critici interne din partea celor care consideră că nu este suficient de ferm.
Conform informațiilor furnizate de Reuters, oficialii de la Pentagon au solicitat confidențial mai multor aliați NATO, inclusiv Estonia, Letonia și Lituania, să își modereze retorica. Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului, ar fi fost printre oficialii implicați în aceste discuții bilaterale. O sursă a indicat că Colby l-a sfătuit pe un oficial din țările baltice să nu provoace Rusia, descriind Moscova ca fiind într-o stare de disperare.
Estonia a susținut anterior atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în ciuda presiunilor exercitate de SUA asupra Kievului. Kristen Michal a declarat că distrugerea capacității de a vinde energie a Rusiei este un lucru necesar. În septembrie, acesta l-a numit pe Putin un „șobolan încolțit”, făcând o legătură între dificultățile militare ale Rusiei în Ucraina și diversele acte de sabotaj raportate în Europa, deși Moscova neagă aceste acuzații.
Tensiunile diplomatice și securitare apar într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa și solicită aliaților să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. Această presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare este însoțită de avertismentele serviciilor de informații occidentale privind o campanie de sabotaj rusă în plină expansiune pe continentul european.