Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) plănuiește o transformare radicală a structurii Uniunii Europene în cazul în care Alice Weidel va prelua funcția de cancelar în locul lui Friedrich Merz. Strategia partidului, analizată de publicația britanică The Telegraph, vizează transformarea actualului bloc într-o federație flexibilă de națiuni suverane. Dacă aceste schimbări substanțiale nu vor fi implementate, documentul de politică al partidului prevede organizarea unui referendum de tip „Dexit” pentru a decide viitorul Germaniei.
Propunerile de reformă ale grupării de extremă dreapta includ reducerea dimensiunii Comisiei Europene și transferul puterilor decizionale către președinții și prim-miniștrii din cadrul Consiliului European. AfD dorește, de asemenea, să înlocuiască Curtea Europeană de Justiție cu un tribunal de arbitraj și să diminueze contribuțiile financiare ale Germaniei la bugetul de la Bruxelles. Un alt punct major este renunțarea la obiectivul de emisii nete zero și anularea interdicției privind utilizarea autoturismelor pe benzină prevăzută pentru anul 2035.
În ceea ce privește funcționarea instituțiilor, planul propune anularea alegerilor pentru Parlamentul European, delegând numirea deputaților către parlamentele naționale. Statele membre ar putea beneficia de dreptul de veto asupra legislației europene și de capacitatea de a se sustrage de la aplicarea normelor UE. Deși AfD susține cooperarea în domenii precum protecția frontierelor, apărarea și piața unică, partidul pune accent pe supremația dreptului național în aproape toate aspectele de guvernare.
Liderii pro-UE de centru-dreapta au reacționat critic la aceste propuneri, considerând că ele echivalează cu distrugerea actualei Uniuni Europene. David McAllister, președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, a avertizat că ostilitatea AfD pune în pericol securitatea și prosperitatea Germaniei. Acesta a subliniat că slăbirea UE ar lăsa Germania mult mai vulnerabilă într-o perioadă marcată de război pe continent și de presiunea exercitată de puterile autoritare.
Ascensiunea partidului AfD a afectat stabilitatea guvernului de coaliție al lui Merz, în urma câștigării a două alegeri regionale în septembrie. Deși un oficial UE a sugerat că aceste propuneri maximaliste ar putea fi folosite pentru a justifica un referendum pe care majoritatea germanilor nu și l-au dorit, partidul rămâne o forță politică majoră. În prezent, sondajele indică faptul că 82% dintre cetățenii Germaniei susțin în continuare apartenența țării lor la Uniunea Europeană.
Contextul politică european este marcat de tensiuni constante privind gestionarea fondurilor și a suveranității naționale. În timp ce unele state se confruntă cu investigații ale Parchetului European privind utilizarea fondurilor UE, alte discuții vizează impactul deciziilor de la Bruxelles asupra economiilor locale. Această polarizare între integrarea europeană și protecționismul național definește obecnie dinamica dintre marile puteri ale continentului și instituțiile centrale ale Uniunii.