O cercetare recentă publicată în revista Nature Health indică faptul că peste 50.000 de persoane ar fi murit în orașele europene în urma căldurii din vara anului 2026. Studiul, realizat de specialiști de la London School of Hygiene & Tropical Medicine și Imperial College London, estimează un total de 50.391 de decese în 854 de zone urbane. Această cifră reprezintă un bilanț record față de anii precedenți, depășind semnificativ numărul de decese înregistrate în verile 2022 și 2003.
Din totalul deceselor estimate, aproximativ 32.619 sunt atribuite încălzirii provocate de activitățile umane, în special prin arderea combustibililor fosili. Cercetătorii au utilizat modele statistice pentru a determina această contribuție, comparând temperaturile reale cu un scenariu ipotetic fără încălzirea globală. Analiza a vizat 30 de țări europene, inclusiv state din Uniunea Europeană, Regatul Unit, Norvegia și Elveția, acoperind zone urbane care însumează circa 40% din populația acestor națiuni.
Impactul caniculei a fost extrem de sever în perioada 17 iunie – 1 iulie, când aproape o treime din decese s-au concentrat. În acest interval, temperaturile medii zilnice au depășit cu peste cinci grade Celsius media perioadei 1991–2020. Valurile de căldură au afectat masiv vestul și sudul Europei, însă efectele s-au simțit și în nord, în Regatul Unit unde s-au estimat 4.500 de decese. Deși persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile, circa 6.000 de decese au fost înregistrate la persoane sub 65 de ani.
România figurează printre țările europene cu cele mai mari rate de mortalitate asociată căldurii în perioada 2000–2025. În cadrul celor 30 de țări analizate, România ocupă locul al treilea, cu o medie de 223 de decese la un milion de locuitori, fiind depășită doar de Croația și Malta. Și Bucureștiul a fost identificat ca fiind printre capitalele europene cu impactul cel mai ridicat, înregistrând o medie anuală estimată de 268 de decese la un milion de locuitori, după Zagreb și înainte de Roma.
Autorii studiului subliniază că aceste rezultate evidențiază necesitatea urgentă a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a implementării unor măsuri de adaptare. Acestea includ dezvoltarea sistemelor de avertizare pentru sănătate, îmbunătățirea condițiilor din unitățile medicale și locuințe, precum și extinderea spațiilor verzi în mediul urban. Protecția persoanelor vulnerabile trebuie să fie integrată în politicile de combatere a încălzirii globale pentru a gestiona riscurile tot mai mari pentru sănătatea publică.
Fenomenul de creștere a temperaturilor medii la nivel global este o problemă de sănătate publică globală, afectând structurile demografice și infrastructurile urbane. În Europa, creșterea frecvenței valurilor de căldură este strâns legată de emisiile de carbon și de urbanizarea rapidă. Monitorizarea datelor climatice și a mortalității rămâne esențială pentru guvernele europene în vederea pregătirii sistemelor de sănătate pentru viitoarele episoade de caniculă extremă.