Parlamentul Slovaciei a respins miercuri o modificare majoră a Codului penal, propusă de guvernul condus de premierul naționalist Robert Fico. Proiectul legislativ nu a reușit să obțină suportul necesar pentru adoptare, fapt ce subliniază o scădere a influenței coaliției guvernamentale în cadrul parlamentului. Această decizie vine într-un moment de tensiuni politice ridicate, în care mai mulți deputați au decis recent să își retragă sprijinul față de actuala guvernare.
În cadrul votului, proiectul a obținut doar 75 de voturi favorabile din totalul de 150 de deputați disponibili, număr insuficient pentru a trece legea. Restul parlamentarilor s-au manifestat împotrivă, cu 74 de voturi negative, în timp ce un singur deputat a ales să se abțină. Opoziția a profitat de acest moment pentru a solicita organizarea unor alegeri anticipate, argumentând că situația politică actuală necesită un nou mandat de la cetățeni.
Modificarea legislativă viza interzicerea utilizării, în alte dosare penale, a mărturiilor oferite de persoanele cercetate care acceptă să coopereze cu justiția. Criticii au avertizat că această schimbare ar fi putut îngreuna procesele de anchetare și urmărirea penală a unor oficiali de rang înalt din țară. Michal Simecka, liderul principalului partid de opoziție Slovacia Progresistă, a declarat că rezultatul reprezintă o victorie pentru cei care cred în independența justiției.
Pe de altă parte, Tibor Gaspar, deputat din cadrul partidului de guvernământ Smer, a susținut că inițiativa este necesară pentru protecția cetățenilor împotriva manipulării martorilor. Gaspar a negat orice legătură între proiect și propriul său dosar penal, fiind acuzat că ar fi constituit o organizație infracțională în interiorul poliției pentru a servi interesele partidului Smer. Deputatul se află în prezent sub urmărire penală, fapt care a alimentat dezbaterea legislativă.
Guvernul condus de Robert Fico a promovat anterior și alte schimbări ale Codului penal, precum reducerea pedepselor pentru infracțiuni de corupție și economice. Revenit la puterea executivă în anul 2023, premierul se confruntă cu proteste repetate din partea societății civile. Aceste manifestări sunt alimentate de politicile sale de apropiere de Moscova și de măsurile care sunt percepute de opoziție ca fiind restricții ale unor libertăți fundamentale.
Contextul politică din Slovacia este marcat de o instabilitate crescută a majorității parlamentare, guvernul lui Robert Fico fiind într-o poziție vulnerabilă în fața opoziției. Tensiunile au fost accentuate de încercările de a modifica regulile de colaborare cu justiția, într-un climat în care acuzațiile de corupție și influențarea instituțiilor de stat rămân subiecte centrale ale dezbaterilor publice.