Europa trebuie să schimbe modul în care răspunde provocărilor lansate de Rusia, trecând de la simpla identificare a riscurilor la aplicarea unor consecințe concrete. Parlamentarul ceh Marek Zenisek susține că actuala abordare europeană este insuficientă, deoarece nu reușește să transforme atacurile hibride într-o investiție costisitoare pentru Kremlin. El argumentează că reziliența societăților este necesară, însă aceasta nu poate înlocui o strategie de descurajare capabilă să modifice calculul strategic al Moscovei.
În prezent, Rusia consideră că operațiunile hibride, precum atacurile cibernetice sau dezinformarea, oferă beneficii strategice mari la costuri extrem de reduse. Guvernele europene tind să reacționeze fragmentat, lansând investigații sau declarații după ce incidentul a avut loc, pentru a apoi trece rapid la alte subiecte. Această gestionare individuală a fiecărui atac permite Moscovei să obțină un avantaj strategic, profitând de asimetria dintre campaniile coordonate rusești și răspunsul episodic al statelor europene.
Un exemplu relevant a fost incidentul de la aeroportul din Leipzig din 20 iulie 2024, când un colet incendiar a provocat pagube. Deși incidente similare au apărut în Polonia și Regatul Unit în următoarele două zile, autoritățile germane au emis un avertisment amplu abia la 28 august. Întârzierea de peste cinci săptămâni arată cum investigarea separată a evenimentelor favorizează agresorul, deoarece stabilirea responsabilității poate dura mult timp și poate duce la pierderea atenției politice.
Pentru a contracara tacticile Kremlinului, Marek Zenisek propune ca statele europene să analizeze incidentele ca părți ale aceleiași campanii coordonate. Guvernele ar trebui să aibă un set de măsuri predefinite care să poată fi activate rapid, fără a fi nevoite să conceapă o reacție de la zero după fiecare atac. Ambiguitatea strategică rămâne utilă, însă Rusia trebuie să fie convinsă că orice agresiune va avea consecințe reale și palpabile.
Obiectivul final trebuie să fie transformarea operațiunilor ostile în riscuri inacceptabile pentru Rusia, prin eliminarea obstacolelor juridice și instituționale care încetinesc reacția. Europa trebuie să își îmbunătățească capacitatea serviciilor de informații și să coordoneze mai eficient mecanismele de tragere la răspundere. Doar prin creșterea costurilor impuse Moscovei, statele europene vor putea schimba dinamica confruntării și vor proteja mai bine societățile deschise împotriva sabotajelor.
Amenințările hibride, care includ de la utilizarea dronelor deasupra obiectivelor sensibile până la atacuri asupra infrastructurii critice, au devenit o constantă în securitatea europeană. Aceste tactici vizează exploatarea incertitudinii sociale și testarea limitelor de reacție ale statelor. Consolidarea apărării și a rezilienței rămâne un proces continuu pentru a preveni ca aceste operațiuni să fie privite de adversari ca simple succese cu investiții minime.