Cercetătorii de la Universitatea Aristotel din Salonic au descoperit că forma Pământului se modifică într-un ritm mai accelerat decât se anticipa anterior. Analiza datelor satelitare colectate pe parcursul a aproape două decenii indică faptul că suprafața planetei se ridică la poli și se coboară la nivelul ecuatorului. Acest proces transformă treptat planeta într-o sferă mai perfectă, reducând bombarea sa ecuatorială într-un mod constant.
Evoluția formei planetei este influențată de diverse factori, precum mișcările scoarței terestre sau procesele din interiorul Pământului. Totuși, datele recente arată că viteza cu care Pământul devine mai puțin aplatizat crește cu aproximativ 0,4 milimetri pe an în fiecare deceniu. Deși aceste deplasări sunt extrem de mici, fiind sub grosimea unei linii trasate cu un creion într-un an, tendința observată pe parcursul celor douăzeci de ani este una de accelerare continuă.
Cercetătorii greci au utilizat date de la stații terestre care recepționează semnale de la sistemele globale de navigație prin satelit pentru a monitoriza aceste schimbări. Aceste măsurători precise permit urmărirea modului în care suprafața se ridică sau coboară în diferite regiuni ale lumii, chiar dacă deplasările sunt imperceptibile pentru ochiul uman. Studiul subliniază că procesele actuale nu pot fi explicate doar prin ecourile unor evenimente geologice care au început încă de după ultima glaciațiune.
Cauza principală a acestor modificări este atribuită topirii rapide a calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica. Observațiile realizate de misiunile satelitare GRACE și GRACE Follow-On, proiecte comune ale NASA și Centrului German de Aviație și Astronautică, confirmă această realitate. Apa topită se scurge în ocean și se redistribuie către latitudini mai joase, ceea ce provoacă ridicarea suprafeței la poli și coborârea acesteia la ecuator.
Înțelegerea acestui fenomen este crucială pentru monitorizarea schimbărilor climatice și pentru a anticipa modul în care acestea vor influența Pământul pe termen lung. Rezultatele studiului oferă informații esențiale despre modul în care planeta reacționează la pierderea ghețarilor polari. Schimbările nu afectează doar cantitatea de apă din oceane sau distribuția acesteia, ci modifică fundamental geometria planetei noastre prin redistribuirea maselor de apă.
Fenomenul de schimbare a formei planetei este strâns legat de dinamica hidrologică globală și de circulația oceanelor. Redistribuirea maselor de apă de la poli către ecuator modifică momentul de inerție al planetei și distribuția gravitațională. Monitorizarea constantă prin sateliți rămâne singura metodă prin care oamenii de știință pot detecta aceste variații milimetrice care, pe termen lung, pot altera structura fizică a întregului glob.