O femeie din Franța a încercat să evite plata unor datorii către stat apelând la tehnologia de inteligență artificială pentru a redacta o plângere oficială. Această demers, menită să conteste deciziile administrației fiscale, a dus la un rezultat neașteptat pentru contribuabilă. Tribunalul Administrativ din Rennes a respins acțiunea depusă de aceasta și a decis aplicarea unei sancțiuni financiare drept pedeapsă pentru modul în care a fost construit documentul.
Femeia a depus pe 4 decembrie 2025 o plângere prin care solicita anularea unei taxe pe valoare adăugată (TVA) aferente anului 2023, inclusiv și a penalităților de întârziere. În urma analizei, instanța a emis o decizie pe 19 august 2026, în care a constatat că documentul prezentat era evident redactat cu ajutorul unui instrument de inteligență artificială. Judecătorul a observat că reclamația suferă de erori formale și prezintă lacune majore în argumentație.
Documentul contestat a fost considerat insuficient deoarece nu conținea informațiile necesare pentru a justifica cererile femeii în fața instanței. Mai mult, tribunalul a luat în calcul faptul că această persoană mai depusese anterior o plângere pe aceeași temă, care fusese deja respinsă de autorități. Din acest motiv, noua cerere a fost clasificată drept un abuz de procedură, motiv pentru care femeia a fost amendată cu suma de 500 de euro.
Deși sancțiunea de 500 de euro a fost aplicată în acest caz, legislația franceză prevede pedepse mult mai severe pentru astfel de acțiuni. În Franța, pentru abuzurile de procedură, magistrații pot impune amenzi de până la 10.000 de euro. Instanțele observă că, deși documentele generate de AI pot părea profesioniste datorită unui limbaj juridic bine structurat, ele sunt adesea eronate, lipsite de detalii esențiale sau conțin argumente înșelătoare.
În cadrul sistemului juridic francez, noțiunea de abuz de procedură este aplicată atunci când o acțiune în instanță este deschisă cu rea-credință, din neglijență gravă sau este vădit nefondată. Deși dreptul de acces la justiție este garantat, autoritățile sancționează demersurile care au scopul de a aglomera inutil rolul tribunalelor sau de a tergiversa deciziile. În urma acestui caz, tribunalul a recomandat cetățenilor să folosească instrumentele bazate pe inteligență artificială cu tact și prudență.
Fenomenul utilizării inteligenței artificiale în mediul juridic reprezintă o provocare tot mai mare pentru instanțele de judecată din întreaga lume. Documentele automate pot crea o iluzie de validitate, însă lipsa verificării umane poate duce la erori de fundamentare care penalizează direct utilizatorul. Magistrații subliniază necesitatea ca argumentele juridice să fie bazate pe fapte concrete și pe o documentație verificabilă, nu pe texturi generate automat.