Lacul Koronia, situat la o distanță de doar 15 kilometri de orașul Salonic, din Grecia, a suferit o scădere dramatică a suprafeței acvatice, pierzând 94% din volumul său. Analizele efectuate de Observatorul Național din Atena arată o degradare severă a acestui ecosistem în ultimele decenii. Dacă în anul 1984 lacul ocupa o suprafață de 42,8 kilometri pătrați, în prezent acesta s-a restrâns la o dimensiune de doar 2,7 kilometri pătrați, conform datelor furnizate de Meteo Balkans.
Specialiștii atribuie această retragere masivă a apei unei combinații de factori climatice și activități umane necontrolate. Seceta prelungită și temperaturile ridicate au accelerat procesul de diminuare a rezervelor de apă. În același timp, extracția excesivă de apă subterană pentru scopuri agricole a agravat situația. Bazinul hidrografic al lacului Koronia a înregistrat o precipitație medie anuală de doar 400 mm în ultimii cinci ani, ceea ce reprezintă cu aproximativ 150 mm mai puțin decât în deceniile trecute.
Imaginile capturate prin satelit confirmă ritmul alarmant al pierderii apei în perioada recentă. Suprafața lacului a scăzut de la 34,4 kilometri pătrați în 2016 la 29,8 kilometri pătrați în 2024, continuând declinul până la 17,9 kilometri pătrați în 2025. Situația a devenit critică între 2025 și 2026, când pierderea a fost de aproximativ 85%. Pe lângă lipsa ploilor, creșterea temperaturilor a provocat o evaporație anuală suplimentară de între 100 și 150 mm, conform informațiilor de la Meteo Balkans.
Extracția necontrolată de apă din puțuri reprezintă un factor principal de degradare a nivelului lacului. Petros Varelidis, secretarul general pentru mediu și apă al Greciei, a estimat că în zona lacului există între 1.000 și 3.000 de puțuri utilizate în principal pentru irigații. Deși lacul Koronia face parte din rețeaua Natura 2000 și este protejat prin Convenția Ramsar, măsurile de conservare implementate până în acest moment nu au reușit să oprească procesul de distrugere a habitatului.
Autoritățile subliniază că restaurarea ecosistemului nu se poate limita doar la reaprovizionarea cu apă, ci trebuie să vizeze și calitatea habitatului. Lacul Koronia a mai trecut prin crize majore în trecut, precum în anul 2019, când seceta aproape completă a dus la o mortalitate masivă a peștilor. Deși în 2025 s-au finalizat lucrări de curățare a canalelor de alimentare, Petros Varelidis susține că este esențial un control mult mai strict asupra cantităților de apă extrase pentru agricultura locală.
Protecția zonelor umede este un aspect critic pentru biodiversitatea regională, însă gestionarea resurselor de apă rămâne o provocare majoră în Grecia. În contextul schimbărilor climatice, scăderea precipitațiilor și creșterea evaporației afectează nu doar lacurile izolate, ci întregul echilibru hidrografic. Menținerea nivelului de apă necesită o coordonare strictă între necesitățile agricole și conservarea mediului natural protejat prin tratate internaționale.