Secțiile de votare din Israel s-au deschis la ora 7 dimineața și vor rămâne funcționale până la ora 22, conform fusului orar local care coincide cu cel din România. Pe listele electorale sunt înscrise 7.331.981 alegători dintr-o populație totală de 10,305 milioane de persoane. Un aspect important al acestui scrutin este prezența cetățenilor din străinătate, se estimează că circa 67.000 din cei 810.000 de israelieni rezidenți în afara țării au ales să se întoarcă în Israel pentru a vota.
Sistemul electoral israelian funcționează prin scrutin proporțional integral de listă națională, ceea ce înseamnă că alegătorii votează pentru a selecta cei 120 de deputați care vor compune Knesset, parlamentul unicameral de la Ierusalim. Pentru a intra în parlament, un partid trebuie să atingă un prag electoral de 3,25%. Legea actuală nu permite cetățenilor israelieni rezidenți în străinătate să voteze prin corespondență sau la oficiile diplomatice, cu excepția cazului funcționarilor publici aflați în misiune.
Competiția politică este concentrată pe două blocuri majore: actuala coaliție de guvernare, condusă de premierul Benjamin Netanyahu, și opoziția sionistă, care are ca favorit pe Gadi Eisenkot. Coaliția de dreapta și ultra-ortodoxi include partide precum Likud, Otzma Yehudit condus de Itamar Ben-Gvir, Partidul Sionist Religios cu Bezalel Smotrich, Shas cu Aryeh Deri și Yahadut HaTorah cu Ya’akov Asher. Opoziția este formată din Yashar, B’Yahad cu Naftali Bennett și Yair Lapid, Democrații cu Yair Golan și Israel Beitenu cu Avigdor Liberman.
Pe lângă aceste două forțe, în procesul electoral participă și partidele arabo-israeliene, reprezentate de Lista Unică, condusă de Yousef Taysir Jabareen, și Ra’am, condus de Mansour Abbas. Sondajele de opinie indică o distribuție a mandatelor care ar putea pune în dificultate formarea unui guvern stabil. Media sondajelor estimează că opoziția sionistă ar putea obține 55 de mandate, în timp ce coaliția lui Netanyahu ar putea ajunge la 50 de mandate, iar listele arabe ar putea capta 15 mandate.
Dacă cifrele din sondaje se confirmă, partidele arabilor israelieni, care reprezintă 20% dintre cetățenii țării, ar putea deține balanța puterii în parlament pentru prima dată în cei 78 de ani de la reînființarea statului Israel. După ce rezultatele oficiale vor fi publicate, președintele Israelului, Isaac Herzog, va invita partidele parlamentare să își exprime preferințele pentru funcția de prim-ministru. Candidatul care va întruni cele mai multe voturi preferențiale va fi desemnat prim-ministru și va începe procesul de formare a unei noi coaliții de guvernare.
Alegerile legislative din Israel sunt considerate evenimente cu impact semnificativ asupra stabilității politice regionale. Rezultatul acestui scrutin va determina direcția politică a țării și modul în care aceasta va interacționa pe plan internațional. Procesul de numire a noului guvern depinde de capacitatea partidelor de a negocia și de a construi o majoritate parlamentară solidă în cadrul Knesset, într-un context de incertitudine privind stabilitatea coalițiilor.