Efectele încălzirii globale asupra sănătății umane au accelerat semnificativ în deceniul de după semnarea Acordului de la Paris din 2015. Conform unui raport Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice, media anuală a deceselor cauzate de temperaturi ridicate a crescut cu aproape 36%. Studiul, coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, a fost publicat miercuri, având loc înainte de conferința ONU COP31 programată pentru luna noiembrie.
În anul 2023, care a fost cel mai cald an din perioada analizată, căldura extremă a contribuit la un număr record de 710.000 de decese. Această cifră este mai mare decât numărul de victime cauzate de malarie sau HIV. Analizele indică faptul că peste 70% dintre aceste decese au fost atribuite direct încălzirii provocate de activitatea umană. Fără influența schimbărilor climatice, bilanțul total ar fi fost de aproximativ 200.000 de morți.
Impactul fenomenelor climatice se extinde și asupra stabilității economice la nivel global. Între anii 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate direct de schimbările climatice. Pe plan economic, pierderile de productivitate ale muncitorilor au devenit masive în ultimii trei ani, depășind un trilion de dolari în fiecare an. În paralel, seceta severă din 2025 a afectat aproape 52% din suprafața uscată a planetei pentru o perioadă de cel puțin o lună.
Deși există progrese în sectorul energetic, situația rămâne critică pentru mediul înconjurător. În 2025, investițiile în energia curată au atins un record, fiind aproape duble față de cele direcționate către combustibilii fosili. Totuși, aceștia din urmă asigură încă peste 80% din energia consumată în lume. Cei mai mari 100 de producători de petrol și gaze ar putea depăși până în 2040 cu 150% nivelul de producție care ar fi compatibil cu limita de 1,5°C.
Autorii studiului solicită ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial ca o urgență globală de sănătate. Marina Romanello, directoarea executivă a Lancet Countdown, a declarat că efectele asupra sănătății cresc mai repede decât reacția lumii. Ea a subliniat că, deși există progrese în energia curată și în pregătirea sistemelor medicale, aceste măsuri sunt prea lente și insuficient de bine țintite. Marina Romanello a avertizat că nu este vorba despre o înrăutări treptată, ci despre un salt care necesită recunoaștere.
Schimbările climatice afectează nu doar sănătatea directă, ci și resursele vitale de care depinde supraviețuirea umană. Analizele prin satelit demonstrează că, începând cu anul 2003, 80% din suprafața uscată a trecut prin modificări majore ale rezervelor de apă subterană. Această evoluție reprezintă o amenințare directă la adresa igienei și a siguranței alimentare globale, pe măsură ce resursele de apă devin tot mai instabile sub presiunea temperaturilor ridicate.