Pe 3 noiembrie, cetățenii din Statele Unite vor participa la alegerile de la jumătatea mandatului, proces cunoscut sub numele de „midterms”. Acest scrutin va stabili componența Congresului SUA, instituția formată din Camera Reprezentanților și Senat, care are rolul de a adopta legi și de a controla cheltuielile federale. Deși Donald Trump nu apare pe buletinul de vot, rezultatul acestor alegeri va determina cât de multă autoritate va mai deține președintele în a doua jumătate a mandatului său.
În Camera Reprezentanților, toate cele 435 de locuri sunt supuse votului, reprezentanții având mandate de doi ani. În prezent, republicanii dețin majoritatea cu 218 locuri, în timp ce democrații au 214. Pentru a prelua controlul, democrații au nevoie de încă trei locuri, însă procesul este complex din cauza redistribuirii districtelor. Profesorul Todd Belt de la Universitatea George Washington estimează că aproximativ 35 de curse vor decide majoritatea, anticipând un câștig de circa 15 locuri pentru democrați.
Senatul, camera superioară, implică un proces diferit, având 100 de membri cu mandate de șase ani. Anul acesta se dispută 35 de locuri, incluzând alegeri speciale în Florida și Ohio pentru locurile rămase vacante după plecarea lui Marco Rubio și JD Vance. Republicanii dețin momentan 53 de senatori, iar democrații au 45, plus doi independenți. Pentru a obține controlul, democrații trebuie să obțină un câștig net de patru locuri, deoarece un egalitate de 50-50 i-ar lăsa pe republicani în control, având avantajul lui Vance pentru departajări.
Controlul Congresului poate schimba radical agenda politică a administrației. Dacă democrații câștigă Camera, aceștia pot bloca proiectele de lege care nu țin de finanțarea guvernului și pot lansa investigații împotriva lui Trump. În Senat, o majoritate democrată ar putea respinge numirile de judecători federali sau de membri ai cabinetului. Todd Belt avertizează că un guvern divizat ar putea forța președintele să se concentreze pe politica externă, deoarece capacitatea de a implementa agenda internă ar fi limitată semnificativ.
Alegătorii vor pune accent pe teme precum costul vieții, incluzând prețurile la carburanți și locuințe, dar și pe drepturile reproductive sau imigrație. În ceea ce privește participarea, statisticile arată că prezența la urne este mai scăzută la aceste scrutinuri față de alegerile prezidențiale, cu o medie de 42% față de 58%. În prezent, aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece rezidenți cu vârsta de peste 18 ani.
Sistemul electoral american funcționează prin repartizarea locurilor în Camera Reprezentanților pe baza populației fiecărui stat, conform recensământului decenal. De exemplu, California deține 52 de locuri, în timp ce state precum Wyoming sau Vermont au câte un singur reprezentant. Această structură asigură o reprezentare proporțională a numărului de locuitori, însă în Senat, fiecare stat are exact doi reprezentanți, indiferent de mărimea sa, menținând un echilibru între statele populate și cele rurale.