Ghețarul de pe muntele Triglav, cel mai înalt vârf din Slovenia, a dispărut complet după perioade de temperaturi extreme. Fenomenul a fost confirmat prin fotografii recente realizate pe versantul muntelui, care arată că nu mai există nicio urmă de gheață, nici măcar în zonele izolate. Această retragere drastică a avut loc în urma unor veri extrem de călduroși, care au afectat întreaga regiune a Alpilor.
Istoria declinului acestui corp de gheață este una lungă și documentată prin fotografii și măsurători oficiale. La mijlocul secolului al XIX-lea, suprafața ghețarului Triglav era de aproximativ 40 de hectare, însă până în 1946 aceasta scăzuse la doar 14 hectare. Între anii 1983 și 2003, corpul de gheață a suferit o pierdere masivă de 93% din suprafața sa, ajungând să ocupe mai puțin de un hectar de rocă supraîncălzită.
Matija Zorn, directorul Institutului de Geografie Anton Melik, a declarat că muntele Triglav ocupă un loc central în identitatea națională slovenă. Cercetătorul, care a efectuat primele măsurători în 2001, a subliniat că pierderea ghețarului reprezintă atât o pierdere a unei surse de date, cât și un indicator clar al schimbărilor climatice. Zorn a menționat că în 2022 a extras o carotă de gheață de 5 metri, însă în anul următor a găsit doar rocă.
Impactul schimbărilor climatice se resimte și în alte zone alpine, transformând peisajele în deșerturi de piatră. În Elveția, cercetătorii au raportat că aproape o cincime din gheața țării s-a pierdut în ultimii cinci ani, iar volumul a scăzut semnificativ. Valurile de căldură, amplificate de poluarea cu carbon, au transformat ghețarii mari în zone de stâncă, descrise de experți ca fiind asemănătoare cu suprafața Lunii.
Pe lângă impactul asupra peisajului, Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă vară de la începutul măsurătorilor. Estimările indică cel puțin 50.000 de decese cauzate de căldură, pe lângă efecte economice precum recolte compromise sau oprirea centralelor electrice. În timp ce pe Triglav gheața a dispărut, pe muntele Skuta porțiunea rămasă ar putea rezista încă câțiva ani, fiind mai ferită de expunerea directă la soare.
Fenomenul de topire a ghețarilor din Alpi face parte dintr-un context global de încălzire care afectează ecosistemele europene. Deși unele zone, precum peșterile de sub vârful Triglav, încă păstrează urme de gheață, tendința generală de retragere a maselor glaciare rămâne o provocare majoră pentru mediul înconjurător și pentru stabilitatea climatică a continentului.