Economia Germaniei traversează o perioadă de dificultăți fără precedent, în timp ce partidul de extremă dreapta AfD înregistrează scoruri de susținere record. Modelul actual bazat pe exporturi este amenințat de concurența din China, de prețurile ridicate la energie și de birocrația excesivă. În acest context politic tensionat, guvernul caută o strategie de creștere prin tehnologie pentru a preveni consolidarea populismului în țară.
Datele furnizate de Oficiul Federal de Statistică (Destatis) arată că PIB-ul real al Germaniei a crescut cu doar 0,2% anul trecut, după doi ani de contracție. Exporturile către China au scăzut cu 9,7% în 2025, iar livrările de vehicule și componente auto germane s-au prăbușit cu o treime. Deși prognoza guvernului pentru 2026 indică o creștere de 1,3%, aceasta rămâne modestă față de perioadele de boom de dinaintea pandemiei.
Pentru a contracara această situație, coaliția cancelarului Friedrich Merz a prezentat o agendă tehnologică axată pe șase sectoare: inteligența artificială, calculul cuantic, microelectronica, biotehnologia, energia curată și mobilitatea neutră din punct de vedere climatic. Un raport al inițiativei „Made for Germany” estimează că aceste domenii ar putea atrage investiții de până la 4.100 de miliarde de euro până în 2035. Succesul depinde însă de start-up-uri, nu doar de giganții precum Volkswagen sau Siemens.
Semnele unei transformări sunt deja vizibile, deoarece în prima jumătate a anului 2026 au fost fondate peste 3.000 de start-up-uri, un număr cu 88% mai mare decât în perioada precedentă. O treime dintre acestea se concentrează pe inteligența artificială, iar investițiile de tip venture capital au crescut cu 44%, ajungând la 5,8 miliarde de euro. Companii precum Neura Robotics sau producătorii de drone Stark și Quantum Systems sunt printre beneficiarii acestor fonduri.
O altă strategie propusă pentru accelerarea dezvoltării este crearea unor zone economice speciale, similare cu Silicon Valley sau Shenzhen. Sven Gabor Janszky, președintele institutului 2b AHEAD, susține că aceste zone ar permite reducerea reglementărilor și atragerea de angajați ambițioși. În paralel, bugetul pentru apărare ar urma să ajungă la aproximativ 120 de miliarde de euro în 2026, impulsionând producția de drone și sisteme de comunicații.
Această încercare de reformare structurală are loc într-un climat european complex, unde percepția asupra Uniunii Europene este în continuă schimbare. În timp ce unele nații văzau în integrare un salvator, dinamica actuală a relațiilor dintre statele membre și cetățenii lor este influențată de provocările economice și de schimbările politice interne. Germania trebuie să navigheze între reglementările UE și nevoia de a rămâne competitivă în fața marilor puteri globale.