Franța a fost martorul unui nou val de manifestări de amploare care au avut loc sâmbătă, 24 octombrie 2026, soldându-se cu aproape 1.000 de arestări. Protestele, care au cuprins întreaga țară, au reunit sute de mii de persoane nemulțumite de situația economică și de sistemul de învățământ. Pentru a gestiona agitația socială, autoritățile au mobilizat un număr masiv de forțe de securitate în principalele orașe franceze.
Ministerul de Interne a raportat o participare de aproximativ 410.000 de persoane la aceste proteste, însă cifrele oferite de sindicatul CGT sunt mult mai mari, estimând prezența a aproape 800.000 de oameni. La Paris, discuțiile privind numărul manifestanților au fost intense, autoritățile numărând 110.000 de participanți, în timp ce organizatorii au susținut că cifra reală a ajuns la 250.000 de persoane. În total, pe întreg teritoriul național au fost înregistrate 289 de manifestații diferite.
Deși majoritatea demonstrațiilor au fost pașnice, în orașe precum Marsilia, Lyon, Bordeaux și Strasbourg au izbucnit confruntări violente cu poliția. La Marsilia, grupuri de tineri au incendiat tomberoane pentru a bloca drumurile și au aruncat pietre și sticle spre jandarmi, iar la Nisa au avut loc incidente între extremiști de dreapta și manifestanți, rezultând alte 11 arestări. În capitală, protestatarii cu fețele acoperite au folosit artificii și obiecte aruncate spre forțele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Pentru a preveni o escaladare similară cu cea de weekendul precedent, când au avut loc jafuri, Franța a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi. Această operațiune de securitate a fost susținută de utilizarea elicopterelor și a vehiculelor blindate în zonele critice. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a confirmat cifra de aproape 1.000 de arestări, menționând că acest bilanț ar putea crește pe măsură ce datele sunt centralizate oficial de către instituții.
Cauzele acestei agitații sociale au început în septembrie, prin protestele elevilor care reclamau lipsa personalului și finanțarea insuficientă a școlilor. Ulterior, mișcarea s-a extins către profesori, studenți și sindicate, incluzând nemulțumiri legate de costul locuințelor și al energiei. Președintele Emmanuel Macron s-a întâlnit vineri cu reprezentanți ai elevilor, însă aceștia au solicitat măsuri concrete, anunțând că urmează noi mobilizări pentru data de 31 octombrie.
Aceste manifestări de amploare reflectă o perioadă de tensiuni sociale și politice constante în Franța, care pune o presiune continuă asupra guvernării. Manifestanții solicită investiții suplimentare în educație și îmbunătățirea condițiilor din universități, pe lângă măsuri de combatere a scăderii puterii de cumpărare. Situația rămâne monitorizată atent de autorități, în încercarea de a menține ordinea publică în fața unor proteste care par să devină tot mai persistente.