Senatul Franței a adoptat un proiect de lege controversat care permite recuperarea costurilor cauzate de distrugerile din timpul revoltelor de stradă direct din beneficiile sociale ale celor implicați. Această măsură vizează recuperarea fondurilor de la participanți sau de la părinții acestora, în cazul minorilor. Bilanțul financiar al distrugerilor de la nivel național a depășit deja pragul de un miliard de euro, după ce numeroase magazine și clădiri istorice au fost afectate de violențe.
Noua legislație adoptată la Paris extinde considerabil noțiunea de culpă și răspundere civilă pentru persoanele implicate în proteste. Conform prevederilor, orice individ care se alătură cu bună știință unui grup pregătit să comită acte de violență sau care refuză să se disperseze după somațiile poliției poate fi obligat la plata unor sume uriașe. În acest caz, un participant poate fi tras la răspundere financiară pentru prejudicii materiale pe care nu le-a comis în mod personal, cu amenințarea unor sancțiuni de până la 10.000 de euro.
Strategia legislativă este concepută pentru a rezolva dificultățile practice de recuperare a banilor de la persoanele care nu dețin economii sau proprietăți imobiliare. Rapoartele interne ale Senatului au subliniat că mulți dintre cei deferiți nu au conturi bancare consistente sau venituri protejate de popriri. Astfel, proiectul permite executarea silită a fondurilor virate de stat pentru protecția familiilor, odată ce există o hotărâre judecătorească definitivă, transformând ajutoarele sociale în surse de plată pentru restituirea daunelor.
Lista surselor de unde vor fi reținute banii include ajutorul de locuință, pachetele de alocații familiale și venitul de solidaritate activă (RSA). Senatorii au inclus în acest mecanism și sprijinul de aproximativ 650 de euro pe lună acordat persoanelor fără venituri, precum și ajutorul anual pentru achiziționarea rechizitelor școlare. Singura limită impusă de textul legii este garantarea unui prag minimal intangibil, care este destinat strict acoperirii nevoilor de hrană zilnică pentru a asigura supraviețuirea de bază.
Organizațiile civice și reprezentanții din justiție au criticat dur această măsură, avertizând că aceasta instituie o formă de culpabilitate colectivă. Oponenții susțin că pedepsirea unor persoane care nu au comis distrugeri directe poate descuraja participarea la manifestații publice pașnice prin instalarea fricii de sancțiuni pecuniare. În cazul minorilor implicați în jafuri, povara financiară este transferată integral asupra părinților, care riscă să piardă toate formele de asistență socială primite de la stat.
Contextul securității rămâne tensionat în Europa, în contextul apropiării sărbătorii de Halloween. Informații de pe rețelele sociale indică tentative de coordonare a jafurilor și a violențelor urbane în 46 de orașe din cel puțin nouă state europene. Această situație de alertă reflectă o tendință în care mai multe guverne vest-europene caută instrumente punitive noi pentru a combate violențele de stradă și coordonarea acestora pe platformele online.