Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că manifestațiile organizate de persoane sau grupuri care nu dețin o autoritate legitimă vor fi interzise în perioada următoare. Această decizie vine ca răspuns la violențele de stradă și la jafurile care au avut loc în weekend, pe fondul protestelor împotriva creșterii costului vieții. Macron a luat această măsură după o reuniune cu miniștri de rang înalt și oficiali ai serviciilor de informații, subliniind necesitatea de a restabili calmul în țară.
Liderul francez a precizat că manifestațiile organizate de grupuri recunoscute vor putea avea loc, însă traseele acestora ar putea fi modificate de autorități. Macron a justificat necesitatea acestor restricții prin protejarea centrelor orașelor, a clădirilor publice și a întreprinderilor. De asemenea, președintele a declarat că solicitările depuse de organizații precum sindicatele vor fi analizate strict în conformitate cu legea, recomandând totodată evitarea manifestațiilor în zilele următoare.
În ceea ce privește violențele, Macron a atribuit cele mai grave acte unor grupări radicale de extremă stângă, susținând că acestea urmăreau răsturnarea republicii. El a pus o parte dintre jafuri pe seama celor care au participat la proteste pentru a jefui, dar a subliniat rolul grupărilor radicale. Pentru a gestiona situația, Macron va conduce vineri o reuniune a Consiliului de Apărare, implicând miniștri-cheie, pentru a stabili noi măsuri de securitate înainte de manifestațiile naționale programate sâmbătă.
Autoritățile locale au început deja aplicarea unor interdicții punctuale în diverse orașe franceze. La Lyon, toate manifestațiile din centrul orașului sâmbătă au fost interzise, după ce între 200 și 300 de magazine au fost devastate, iar sediul biroului de turism a fost incendiat. Interdicții similare au fost anunțate și în Marsilia, Nisa și Toulon. La Paris, deși un marș din estul capitalei a fost autorizat, participanților li s-a interzis deplasarea spre centrul orașului.
Situația socială este marcată de un număr mare de arestări, în timp ce comerțul începe să se protejeze. Ministrul francez al Justiției, Gerald Darmanin, a declarat că din aproximativ 2.500 de persoane arestate, 174 au fost plasate în arest preventiv, iar peste 900 sunt urmărite penal. În paralel, comercianții din Paris și alte orașe au început să își protejeze vitrinele cu panouri și să angajeze agenți de securitate privați pentru a preveni noi distrugeri.
Aceste proteste au început inițial în liceul din Creteil, pe fondul nemulțumirilor legate de starea clădirilor școlare și lipsa personalului, extinzându-se ulterior la nivel național sub formă de greve și blocaje. Fenomenul de instabilitate socială apare cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale, când Franța își va alege succesorul lui Emmanuel Macron. În acest context, autoritățile au impus și restricții parțiale de circulație pe timpul nopții în anumite zone ale orașelor.