Două instituții muzeale din orașul Glasgow au luat decizia de a retrage rămășițele unor mumii egiptene din spațiile de expoziție, invocând preocupări de ordin etic. Muzeul Kelvingrove a decis retragerea corpului preotului Nekht, în timp ce Muzeul Hunterian a ales să acopere trupul doamnei Shep-En-Hor cu un material textil special. Ambele muzee au subliniat că aceste măsuri sunt necesare pentru a respecta demnitatea persoanelor decedate și pentru a răspunde noilor standarde de responsabilitate.
Organizația Glasgow Life, care administrează muzeul Kelvingrove, a explicat că retragerea sicriului pictat al preotului Nekht se datorează absenței consimțământului acestuia. Nekht a trăit probabil între anii 1985 și 1797 î.Hr., iar rămășițele sale au fost descoperite la Beni Hasan, în Egiptul Mijlociu, prin săpături arheologice de la începutul secolului al XX-lea. Obiectele au fost donate orașului Glasgow în anul 1923, însă acum decizia reflectă practicile muzeale contemporane.
În cadrul muzeului Hunterian, administrat de Universitatea din Glasgow, trupul doamnei Shep-En-Hor a fost protejat pentru a-i asigura intimitatea după moarte. Deși sarcofagul său bogat ornamentat, expus aproape neîntrerupt din 1820, va rămâne vizibil publicului ca operă de artă funerară, trupul nu mai este expus direct. Muzeul a consultat egiptologi înainte de a lua această decizie, subliniind angajamentul de a deveni o instituție mai etică în gestionarea colecțiilor sale.
Deciziile luate de aceste instituții nu sunt unitare în întreaga Scoția, deoarece fiecare muzeu are libertatea de a decide cum aplică recomandările etice. National Museums Scotland a declarat că nu intenționează să își modifice modul de expunere a rămășițelor umane, deși deține colecții vaste de mumii din Egipt și Peru, precum și resturi umane din situri arheologice scoțiene. Ambele muzee din Glasgow au menționat că ar putea lua în considerare repatrierea rămășițelor dacă primesc o solicitare oficială.
Problema expunerii rămășițelor umane a generat dezbateri intense în sectorul muzeal, fiind semnalate îngrijorări privind ignorarea dorințelor strămoșilor care au efectuat înmormântările. Un grup parlamentar dedicat reatrierii patrimoniului african a subliniat că expunerea acestor obiecte poate încălca intențiile celor decedate. În acest context, deciziile de a retrage sau de a acoperi anumite elemente, precum un cap mumificat sau un picior drept descoperite în Valea Regilor, sunt văzute ca o abordare mai respectuoasă.
Aceste măsuri de gestionare a colecțiilor se aliniază cu codul de etică al ICOM, revizuit în iunie, care impune respectarea demnității inerentă a rămășițelor umane. Documentul recomandă ca deciziile privind aceste obiecte să fie luate în colaborare cu descendenții sau comunitățile de origine. Totuși, profesorul Steph Scholten a precizat că codul oferă doar îndrumări și nu impune o soluție unică, lăsând decizia finală în tanganul fiecărei instituții în parte.