Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică o serie de atacuri verbale la adresa Norvegiei, în cadrul unui miting politic organizat în Port Huron, Michigan. În cadrul acestui eveniment, desfășurat în contextul alegerilor de la jumătatea mandatului de săptămâna viitoare, liderul american a numit Norvegia „o țară de rahat”. Declarațiile sale au vizat în mod direct relația tensionată dintre președinte și instituțiile din Oslo, în special în ceea ce privește deciziile privind premiile internaționale.
Donald Trump a argumentat că imigranții din Norvegia nu sunt bineveniți în Statele Unite deoarece Comitetul Nobel, care are sediul în capitala Oslo, nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace. Acesta a menționat că, deși ar putea primi cu brațele deschise imigranți din alte națiuni, Norvegia este exclusă din această categorie. „Pentru că nu am primit Premiul Nobel… Așa că nu vreau pe nimeni din Norvegia”, a declarat președintele, subliniind nemulțumirea sa față de această decizie.
În timpul discursului său, Donald Trump a folosit o expresie pe care a mai aplicat-o anterior în cazul unor alte țări, precum Haiti, Libia, Somalia și Yemen. De asemenea, acesta a legat tulburările recente din Franța de fenomenul imigrației, menționând că nu dorește imigranți norvegieni. Totuși, nu există nicio indicație oficială că administrația Trump ar intenționa să modifice politicile actuale privind imigrația pentru cetățenii din această țară europeană.
Norvegia se poziționează ca una dintre cele mai bogate națiuni, având un PIB pe cap de locuitor foarte ridicat, conform datelor furnizate de Fondul Monetar Internațional. Economia țării este susținută și de un fond suveran de investiții care a înregistrat un profit record de 1,75 trilioane de coroane norvegiene, echivalentul a 184,3 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2026. Reprezentanții Comitetului Nobel și Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei nu au oferit, până în prezent, un comentariu oficial.
Această situație intervine într-un moment în care Donald Trump a descris deja, la începutul acestei luni, faptul că neacordarea Premiului Nobel pentru Pace reprezintă o „pată de neșters” asupra Norvegiei. Tensiunile dintre președintele SUA și instituțiile norvegiene par să se intensifice pe măsură ce se apropie scrutinul de la jumătatea mandatului, transformând o decizie de natură academică și de pace într-un subiect de dispută politică directă.