O echipă de cercetători de la Centrul de Paleontologie a Vertebratelor al Universității Mansoura a descoperit o fosilă de 18 milioane de ani în situl Wadi Moghra, din Egipt. Această descoperire, raportată de publicația The Independent, introduce în știință noua specie Masripithecus moghraensis, care a trăit în perioada Miocenului timpuriu. Aceasta este prima specie de maimuță antropoidă fosilă identificată cu certitudine în regiunea nordului Africii, oferind date noi despre istoria primatei.
Numele noii specii este construit prin combinarea cuvântului arab „Masr”, care înseamnă Egipt, cu termenul grecesc „píthēkos”, care se traduce prin maimuță. Deși cercetătorii au reușit să recupereze doar fragmente de maxilar, acestea conțin trăsături anatomice unice care permit diferențierea speciei de alte primate contemporane. Printre elementele distinctive se numără un canin neobișnuit de mare și molari care prezintă suprafețe de masticație rotunjite, având un relief foarte pronunțat.
Analiza detaliată a dentiției indică faptul că animalul avea o dietă flexibilă, bazată în principal pe fructe, dar capabilă să includă și alimente mai dure, precum semințele sau nucile. Conform cercetătoarei Shorouq Al-Ashqar, coautoare ale studiului publicat în revista Science, această capacitate de adaptare a fost crucială pentru supraviețuire. Specia a putut face față schimbărilor climatice care accentuau caracterul sezonier al mediului din nordul Africii și din Peninsula Arabică.
Această descoperire pune sub semnul întrebării ipotezele care plasau originile evolutive ale maimuțelor antropoide actuale în estul Africii sau în zonele limitrofe. Paleontologul Erik Seiffert, de la Universitatea din California de Sud, a recunoscut că, deși a considerat probabil că strămoșul comun a trăit în estul Africii, noua fosilă și analizele realizate contestă puternic această viziune. Specia sugerează că nordul Africii și Orientul Mijlociu ar fi putut fi regiunea de origine.
Identificarea Masripithecus moghraensis este extrem de relevantă pentru înțelegerea evoluției grupului Hominoidea, care include oamenii, cimpanzeii, gorilele, urangutanii și gibonii. Deși cercetătorii subliniază că acest rezultat nu stabilește definitiv locul de origine al strămoșului comun, el oferă argumente solide pentru reconsiderarea modelelor evolutive actuale. Viitoarele cercetări paleontologice din aceste zone ar putea aduce dovezi suplimentare despre ramificarea principală a acestui grup de primate.
Evoluția grupului Hominoidea este un domeniu de studiu complex care urmărește ramificările dintre oameni și alte primate mari. În cadrul acestui proces, analiza fosilelor dentare rămâne o metodă esențială pentru a determina dieta și adaptabilitatea speciilor antice la schimbările de mediu. Studiile paleontologice recente din regiuni precum nordul Africii continuă să redefinească harta evoluției biologice a mamiferelor pe parcursul ultimelor milioane de ani.