Un studiu recent, care a monitorizat peste 1.600 de persoane timp de aproximativ 12 ani, sugerează că consumul de brânză ar putea fi asociat cu o îmbătrânire mai lentă a creierului. Cercetătorii au observat că persoanele care consumau cantități mai mari de acest aliment prezentau o reducere mai lentă a volumului unor regiuni cerebrale specifice, inclusiv a celor care sunt implicate direct în procesele de memorie. Rezultatele sunt considerate surprinzătoare de către experți.
Analiza, publicată în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry și prezentată de BMJ Group la 1 octombrie 2026, a urmărit relația dintre alimentație și modificările structurale cerebrale ce apar odată cu vârsta. Studiul a inclus 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată din Framingham Heart Study Offspring, un proiect de cercetare din Statele Unite. Participanții, care aveau o vârstă medie de 60 de ani, au efectuat cel puțin două examinări RMN cerebrale între anii 1999 și 2019.
Cercetătorii au identificat că un consum ridicat de brânză este legat de o diminuare mai lentă a volumului materiei cenușii și a hipocampului, o regiune esențială pentru învățare și memorie. De asemenea, acest aliment a fost asociat cu o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale, adică a acelor cavități pline cu lichid care tind să se mărească pe măsură ce țesutul cerebral se reduce. S-au observat și mai puține hiperintensități ale substanței albe la investigațiile RMN.
Rezultatele sunt neașteptate deoarece dieta MIND, un regim care combină principiile dietei mediteraneene cu recomandări pentru tensiunea arterială, recomandă de fapt limitarea consumului de brânză. Totuși, respectarea mai strictă a acestei diete a fost corelată cu o pierdere mai lentă de țesut cerebral. O creștere cu trei puncte a scorului alimentar a fost asociată cu o reducere de aproximativ 20% a ritmului de pierdere a materiei cenușii, echivalentul a 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată.
Pe lângă brânză, studiul a evidențiat beneficii pentru consumul de fructe de pădure și carne de pasăre, în timp ce dulciurile și alimentele prăjite de tip fast-food au fost asociate cu o pierdere mai mare a volumului hipocampal. Interesant este că și cerealele integrale au arătat unele asocieri nefavorabile, precum pierderea rapidă a materiei cenușii. Totuși, autorii precizează că aceste asocieri nu demonstrează o cauzalitate directă și nu reprezintă un motiv pentru eliminarea cerealelor din dietă.
Cercetarea este de natură observațională, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra că brânza protejează direct neuronii sau previne bolile neurodegenerative. Specialiștii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece nu s-a stabilit o cantitate optimă de brânză pentru protecția creierului. Studiul subliniază că impactul alimentației este mai puternic la persoanele în vârstă, la cele active fizic și la cele care nu suferă de suprapondere sau obezitate.