Sari la conținut
Ultima oră Caietul cu datorii al milionarului Adrian Kreiner a dispărut, iar sumele de bani nu mai pot fi recuperate
Află Știrile
Externe

Comparația dintre Everest și Groapa Marianelor: de ce oceanul depășește cu mult înălțimea munților

Cel mai adânc punct al oceanului, Groapa Challenger, este cu peste 2.000 de metri mai adânc decât cel mai înalt munte de pe Pământ.

3 min citire
Comparația dintre Everest și Groapa Marianelor: de ce oceanul depășește cu mult înălțimea munților
Foto: Gândul

Muntele Everest și Groapa Marianelor reprezintă extremele de înălțime și adâncime ale planetei Pământ, însă diferența dintre ele este remarcabilă. Dacă am plasa muntele cel mai înalt din lume în cel mai adânc punct al oceanului, acesta nu ar ajunge deloc la suprafață. Oceanul depășește înălțimea Everestului printr-o marjă considerabilă, demonstrând cât de vastă este zona de sub nivelul mării în anumite puncte ale globului.

Groapa Challenger, situată în vestul Oceanului Pacific, atinge o adâncime de aproximativ 10.973 de metri sub nivelul mării. În contrast, Muntele Everest are o înălțime de 8.849 de metri deasupra acestui nivel. Această diferență matematică înseamnă că Groapa Marianelor este cu aproximativ 2.134 de metri mai adâncă decât este muntele. Chiar și scufundat complet, vârful Everestului ar rămâne la peste 2.000 de metri sub valurile oceanului.

Condițiile de la fundul Gropii Challenger sunt extrem de ostile, fiind descrise ca fiind cel mai dificil loc de pe planetă. Presiunea apei atinge aproximativ 8 tone pe centimetru pătrat, ceea ce înseamnă de peste o mie de ori mai mult decât presiunea de la nivelul mării. Această forță este echivalentă cu greutatea a 50 de avioane jumbo așezate deasupra unei singure persoane. Temperatura apei este de doar câteva grade peste punctul de îngheț.

Accesibilitatea acestor locuri este radical diferită, Muntele Everest fiind o destinație explorată de peste 6.000 de oameni. În schimb, fundul gropii a fost vizitat de doar câțiva exploratori. Jacques Piccard și Don Walsh au realizat prima coborâre în 1960, folosind submersibilul Trieste. Următoarea expediție majoră a avut loc abia după 52 de ani, în 2012, când regizorul James Cameron a efectuat prima scufundare solo în acea zonă.

Pentru a înțelege amploarea acestui abis, se poate lua ca referință epava Titanicului, situată la 3.810 metri adâncime în Atlanticul de Nord. Deși această distanță pare imposibilă, ea reprezintă abia o treime din drumul necesar pentru a ajunge la fundul gropii. O persoană care ar dori să iasă din Groapa Challenger ar trebui să urce pe toată înălțimea Everestului și să continue ascensiunea încă 2.134 de metri prin aerul rarefiat.

Geografia planetei este marcată de astfel de extreme care definesc structura oceanelor și a reliefului terestru. În timp ce munții sunt vizibile și accesibili pentru numeroși alpiniști, zonele de tip abis rămân în mare parte un mister total pentru umanitate. Aceste puncte de adâncime extremă sunt caracterizate prin absența totală a luminii solare și prin presiuni care pot strivi orice obiect neprotejat într-o clipă.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Externe