Numele lui Dejan Šoškić a început să fie menționat în presa internațională ca un potențial viitor premier al Serbiei, în urma victoriei Listei Studenților la alegerile parlamentare. Deși speculațiile privind rolul său în viitorul guvern sunt intense, informațiile publicate de Dnevni Avaz, citate de Rador Radio România, nu au fost încă confirmate oficial de către actori politici. Dejan Šoškić este un academic de renume, profesor la Facultatea de Economie a Universității din Belgrad, având o carieră solidă în domeniul financiar.
Dejan Šoškić deține un profil academic deosebit, fiind absolvent al Facultății de Economie în 1989, când a fost premiat ca cel mai bun student al promoției. După obținerea masterului în economie monetară și activitate bancară în 1993, a finalizat doctoratul în finanțe în 1999. Expertiza sa include piețele financiare, sectorul bancar și gestionarea riscurilor. Cariera sa internațională a fost susținută și de o bursă Fulbright, care i-a permis să predea la universități americane, precum Berkeley sau Universitatea Nebraska din Omaha.
Experiența sa în administrația publică este marcată de funcția de guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, rol pe care l-a ocupat între 28 iulie 2010 și august 2012. Înainte de această poziție, a servit ca consilier special pentru piețele financiare la Banca Națională a Iugoslaviei și a fost membru al Consiliului Băncii Naționale a Serbiei. Demisia sa din 2012 a fost motivată de modificările legislative care, în opinia sa, puneau în pericol independența băncii centrale și stabilitatea economică a țării.
În cadrul campaniei electorale, Dejan Šoškić a pus accent pe reforme structurale, pledând pentru implementarea unei legi a lustrației și verificarea provenienței averilor. Acesta a susținut că instituțiile, inclusiv procuratura și justiția, trebuie să funcționeze independent, iar funcționarii publici ar trebui selectați prin concursuri transparente. De asemenea, a propus reexaminarea contractelor de stat pentru protejarea intereselor naționale și a susținut accelerarea reformelor pentru integrarea europeană, sugerând ca decizia de aderare la Uniunea Europeană să fie luată prin referendum.
În ceea ce privește economia, Dejan Šoškić a respins temerile că schimbarea puterii ar putea duce la un colaps economic, subliniind că procesele de colectare a impozitelor și plata salariilor vor continua normal. El a identificat ca principal risc continuarea cheltuielilor netransparente pentru proiecte neproductive și costisitoare. Deși Partidul Progresist Sârb (SNS) a sugerat că ar fi deja desemnat premier, el a clarificat că este doar candidat la funcția de deputat, acceptând candidatura la invitația studenților.
Contextul politic din Serbia este unul complex, fiind marcat de o competiție intensă între forțele tradiționale și mișcările noi, precum Lista Studenților. Evoluția scenariului de guvernare depinde acum de negocierile post-electorale și de capacitatea partidelor de a forma o coaliție stabilă. Obiectivele de normalizare a statului și de asigurarea unei prese libere rămân puncte centrale în agenda propusă de noile forțe politice care au obținut rezultate surprinzătoare la urne.