China dezvoltă o platformă de cercetare științifică marină de dimensiuni ultra-mari, descrisă drept o insulă plutitoare uriașă. Proiectul este conceput pentru a fi prima platformă de acest tip din lume destinată cercetării în largul mării, pe termen lung și în orice condiții meteorologice. Această structură masivă va fi operată de Universitatea Jiao Tong din Shanghai, fiind proiectată și construită de Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding, o filială a China State Shipbuilding Corporation (CSSC).
Construcția a fost demarată după ce Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding a câștigat, în luna septembrie 2026, o licitație pentru acest proiect de premieră mondială. Oferta câștigată a fost de 2,76 miliarde de yuani, ceea ce înseamnă peste 413 milioane de dolari. Universitatea a publicat detalii despre acest contract într-un comunicat oficial lansat luna trecută. Procesul de construcție este preconizat să înceapă în anul 2028, urmând ca finalizarea și predarea completă a platformei să aibă loc până în iunie 2030.
Din punct de vedere tehnic, insula artificială are un design semisubmersibil cu carenă dublă și un deplasament maxim de aproximativ 74.000 de tone. Structura va avea o capacitate de 238 de persoane și este proiectată să ofere o rezistență extremă la taifunuri. Platforma poate opera în condiții de mare de gradul 7 și este considerată suficient de sigură pentru a rezista la taifunuri de gradul 17. De asemenea, aceasta poate coborî echipamente grele prin intermediul unei deschideri în corpul navei, numită „moon pool”, până la o adâncime de circa 6.000 de metri.
Usha Haley, expertă pe problemele Chinei, a observat că, deși designul provine din industria petrolului și gazelor offshore, amploarea și misiunea proiectului sunt elemente noi. Platforma va funcționa ca un poligon de testare pentru exploatarea minieră de mare adâncime și pentru echipamentele energetice offshore. Această capacitate de a rămâne staționară timp de aproximativ patru luni reprezintă un pas important în tehnologia de infrastructură marină. Proiectul este inclus în cel de-al 14-lea Plan Cincinal al țării.
Scopul principal al acestei investiții este asigurarea securității resurselor, având în vedere că China este cel mai mare consumator de energie din lume. Expertul Usha Haley explică faptul că acest poligon de testare va permite Chinei să își creeze propriile standarde tehnologice. Prin construirea acestei platforme, țara nu mai depinde de accesul la tehnologiile altor state, ci invită lumea să conceapă soluții adaptate condițiilor specifice pe care le oferă acest teren de încercare global.
Proiectul de infrastructură științifică se înscrie într-un model de dezvoltare bazat pe finanțarea prin bănci de stat și obiective de planificare centralizată. Această abordare, specifică sistemului de planificare chinez, permite direcționarea capitalului către tehnologii care asigură controlul asupra datelor de la fundul mării. Astfel, platforma devine un instrument strategic pentru gestionarea resurselor și a informațiilor geologice de mare adâncime.