Impactul fenomenelor meteorologice extreme asupra sănătății umane a atins un nivel record, înregistrând un număr de decese cauzate de căldură care depășește bilanțurile provocate de malarie sau HIV. În anul 2023, cel mai cald an din perioada analizată, căldura extremă a fost responsabilă pentru 710.000 de decese. Un grup format din 146 de experți din peste 30 de țări solicită acum ca schimbările climatice să fie declarate oficial o urgență globală de sănătate.
Raportul Lancet Countdown, coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, indică faptul că efectele încălzirii globale asupra sănătății au accelerat în deceniul de după Acordul de la Paris din 2015. Media anuală a deceselor cauzate de căldură a crescut cu aproape 36% în această perioadă. Studiul, care analizează 54 de indicatori, a fost publicat miercuri, înainte de conferința ONU COP31 programată pentru luna noiembrie.
Analiza detaliată arată că peste 70% dintre cele 710.000 de decese din 2023 au fost atribuite direct încălzirii provocate de activitatea umană. Fără influența schimbărilor climatice, bilanțul de mortalitate ar fi fost de aproximativ 200.000 de persoane. Între anii 2016 și 2023, numărul total de decese legate de schimbările climatice a ajuns la aproape 3 milioane, evidențiind o tendință alarmantă de creștere a riscurilor pentru populația globală.
Pe lângă impactul asupra vieții, căldura afectează sever și economia globală prin pierderile de productivitate ale muncitorilor. În ultimii trei ani, aceste pierderi economice au depășit un trilion de dolari în fiecare an. În paralel, seceta severă a afectat aproape 52% din suprafața uscată a planetei în anul 2025, reprezentând al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat. Analizele prin satelit confirmă că 80% din suprafața uscată a suferit schimbări majore ale rezervelor de apă subterană.
Deși investițiile în energia curată au atins un record în 2025, depășind de aproape două ori investițiile în combustibili fosili, dependența de acestea rămâne ridicată. Combustibilii fosili asigură încă peste 80% din energia utilizată la nivel mondial. Autorii raportului, printre care se numără și Marina Romanello, cer ca sănătatea să fie punctul central al deciziilor climatice, de la finanțare până la reducerea emisiilor, pentru a aborda acest salt de mortalitate.
Schimbările climatice reprezintă o provocare sistemică ce afectează nu doar sănătatea, ci și siguranța alimentară și igiena globală. Monitorizarea indicatorilor de sănătate și a rezervelor de apă este esențială pentru gestionarea riscurilor de secetă și de creștere a temperaturilor. Expertiza internațională subliniază necesitatea unor măsuri coordonate la nivel de organizație mondială pentru a contracara creșterea accelerată a efectelor încălzirii asupra vieții umane.