Președintele Boliviei, Rodrigo Paz, a anunțat sâmbătă, 31 octombrie, declararea stării de urgență la nivel național. Această măsură drastică a fost luată pentru a gestiona efectele fenomenului climatic numit Super El Niño, care afectează deja mai multe regiuni ale țării. Autoritățile urmăresc să permită mobilizarea unor resurse financiare suplimentare și trimiterea unor echipe de intervenție în zonele unde impactul este cel mai sever.
Decizia a fost oficializată prin Decretul Suprem nr. 5759, care vizează gestionarea riscurilor pe perioada 2026-2027. Impactul fenomenului este deja vizibil, seceta afectând peste 78.000 de familii din șase dintre cele nouă departamente ale Boliviei. În plus, raportul Ministerului Apărării Civile indică faptul că fenomenul a dus deja la pierderea a peste 75.000 de animale, necesitând o cooperare urgentă între toate instituțiile statului.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat că acest episod al fenomenului El Niño ar putea atinge o intensitate fără precedent. Conform acestor estimări, evenimentul ar putea depăși scalele de monitorizare climatică utilizate în ultimii 40 de ani. Organizația Meteorologică Mondială precizează că intensitatea maximă este așteptată spre sfârșitul anului 2026, iar efectele acestui proces climatic ar putea continua și după această perioadă.
Impactul fenomenului se resimte și în țările vecine, precum Peru, unde temperaturile ridicate au intensificat incendiile de vegetație, provocând moartea a cel puțin 12 persoane. În Peru, fenomenul a contribuit și la răspândirea febrei dengue, boală care a cauzat 81 de decese în anul 2026. În Chile, luna octombrie 2026 a fost înregistrată ca fiind cea mai ploioasă de la Santiago, evidențiind variațiile extreme de precipitații.
Fenomenul El Niño reprezintă faza caldă a ciclului El Niño - Oscilația Sudică (ENSO), care implică interacțiunea dintre atmosferă și ocean în Pacificul tropical. Acesta contribuie la creșterea temperaturii medii globale, amplificând încălzirea cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră. Estimările indică faptul că punctul maxim de intensitate va fi atins spre sfârșitul anului 2026, când încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial va fi cea mai pronunțată.
La nivel global, riscurile sunt semnificative, deoarece acest fenomen poate crește probabilitatea apariției valurilor de căldură și a inundațiilor. Un raport al Climate Impact Lab din cadrul Universității din Chicago a estimat că Super El Niño ar putea fi asociat cu aproximativ 451.000 de decese suplimentare provocate de căldură la nivel mondial între septembrie 2026 și februarie 2027, pe fondul unei creșteri a temperaturii globale de 1,2 grade Celsius.