Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare din Israel indică un impas politic major, deoarece niciun lider nu a reușit să securizeze numărul necesar de mandate pentru a forma un guvern. După ce au fost numărate peste 85% din voturi, blocul condus de Benjamin Netanyahu ar obține 53 de mandate, în timp ce cel condus de Gadi Eisenkot ar avea 48 de mandate. Partidele arabe au înregistrat un rezultat istoric, obținând împreună 19 mandate, într-un parlament de 120 de locuri.
Prima variantă de ieșire din criză este formarea unui guvern de uniune națională prin colaborarea dintre partidul Likud și Yashar. Această opțiune este însă dificilă, deoarece campania lui Eisenkot s-a concentrat pe eliminarea lui Netanyahu de la conducerea țării, acesta cerându-i chiar retragerea din viața politică. Pentru a facilita acest partajat, Netanyahu ar putea fi nevoit să renunțe la aliații săi de extremă dreapta și la partidele ultraortodoxe, deși el a solicitat formarea unui guvern puternic de dreapta.
Un alt scenariu implică formarea unui guvern condus de Gadi Eisenkot cu sprijinul partidelor arabe. Deși partidele arabe au obținut un succes record datorită participării ridicate a cetățenilor arabi, care reprezintă o cincime din populația Israelului, o astfel de alianță ar fi fără precedent. Problema principală rămâne faptul că Eisenkot și majoritatea partidelor evreiești din blocul său au exclus anterior parteneriatele cu formațiile arabe, existând și divergențe majore privind pozițiile față de Fâșia Gaza și Cisiordania ocupată.
O a treia posibilitate este ca Benjamin Netanyahu să atragă partide de dreapta care au făcut campanie împotriva sa, precum Naftali Bennett sau Avigdor Lieberman. Aceștia au poziții apropiate de Netanyahu la capitolul securitate națională, dar au promis în campanie încheierea guvernării sale. Un punct de conflict major este serviciul militar obligatoriu pentru evreii ultraortodocși, o măsură susținută de Bennett și Lieberman, dar respinsă categoric de partidele ultraortodoxe care fac parte din actuala coaliție de guvernare.
Ultima variantă rămâne organizarea unui nou scrutin, în cazul în care negocierile eșuează complet. Acest proces ar permite lui Netanyahu să mențină funcția de premier interimar până la următoarele voturi, sperând la un rezultat mai favorabil. Totuși, analiștii avertizează că succesul record al alegătorilor arabi s-ar putea să nu se mai repete dacă rezultatul actual nu va conduce la o schimbare reală a guvernului, ceea ce ar putea influența radical viitoarea distribuție a mandatelor.
Israelul a traversat deja perioade de instabilitate politică extremă în trecut. Între anii 2019 și 2022, țara a fost nevoită să organizeze cinci runde de alegeri parlamentare, acest fenomen occurring deoarece Benjamin Netanyahu și principalii săi adversari politici nu au reușit să construiască majorități parlamentare stabile pentru a asigura funcționarea guvernului.