Parlamentul Belgiei a votat de dimineață o nouă lege care autorizează forțele de ordine să intre în locuințele persoanelor migrante care nu dețin documente legale. Această măsură vizează în mod specific indivizii care au nesocotit ordinele oficiale de a părăsi teritoriul țării. Decizia a fost luată în urma unei dezbateri parlamentare care a durat întreaga noapte, marcând un pas important în strategia guvernamentală actuală.
Proiectul de lege face parte dintr-un plan mai amplu coordonat de coaliția de dreapta, sub conducerea premierului Bart De Wever. Scopul principal al acestei inițiative este limitarea fluxurilor migratorii și accelerarea proceselor de expulzare pentru persoanele cărora li s-a refuzat dreptul de ședere. Guvernul dorește astfel să intensifice controalele și să asigure aplicarea deciziilor de plecare a străinilor din Belgia.
Conform noilor reguli, perchezițiile domiciliare vor fi aplicate doar persoanelor cărora li s-a refuzat azilul în Belgia, care au ignorat ordinele de plecare și sunt considerate o amenințare la adresa siguranței publice. Aceste acțiuni vor fi limitate la locuințele acestora și vor necesita autorizația unui judecător de instrucție. În plus, perchezițiile pot avea loc exclusiv în intervalul orar cuprins între orele 05:00 și 09:00.
Pentru a asigura legalitatea procedurilor, perchezițiile vor fi efectuate obligatoriu în prezența unor funcționari din cadrul autorităților pentru imigrație. Această măsură de control este introdusă pentru a monitoriza procesul de identificare a persoanelor fără acte. Totuși, organizația Amnesty International a avertizat parlamentarii înainte de vot, susținând că actul normativ ar putea afecta și persoanele care oferă sprijin migranților fără documente legale.
Reacția societății civile a fost imediată și intensă, manifestându-se prin proteste masive în diverse orașe belgiene. Aproximativ 3.000 de persoane au format un lanț uman în jurul Palatului de Justiție din Bruxelles miercuri seara pentru a exprima opoziția față de proiect. Presei belgiene i-a fost raportat că au avut loc peste 50 de alte demonstrații și adunări pe întreg teritoriul țării.
Legislația privind drepturile omului și protecția vieții private reprezintă punctul central al disputelor juridice ridicate de avocați și grupuri de activiști. Aceștia susțin că permiterea accesului poliției în locuințe particulare fără un precedent strict riscă să submineze drepturile constituționale fundamentale. Tensiunile sociale rămân ridicate pe măsură ce implementarea noilor reguli de control al imigrației începe să producă efecte practice în societate.