Președinția armeană a conferinței ONU pentru biodiversitate COP17 a lansat, pe 28 octombrie, la Erevan, o platformă specializată pentru identificarea și evaluarea zonelor în care natura este conservată pe termen lung. Această nouă inițiativă este concepută pentru a ajuta statele să recunoască mai consecvent teritoriile care contribuie la conservarea biodiversității, chiar dacă acestea nu dețin statutul oficial de arie protejată. Scopul principal este facilitarea raportării acestor zone în cadrul obiectivelor globale de protecție a mediului.
Platforma, denumită Yerevan Global OECM Action Hub, este condusă de Armenia în colaborare cu Secretariatul Convenției privind diversitatea biologică, FAO și IUCN. Hambardzum Matevosyan, ministrul armean al mediului și președintele COP17, a extins invitația de participare către toate țările și partenerii interesați de acest proces. Sprijinul oferit prin această structură va include coordonarea expertizei internaționale, facilitarea schimburilor între specialiști și furnizarea de asistență tehnică pentru administrațiile care au nevoie de suport.
Proiectul vizează sprijinirea obiectivului global de conservare a cel puțin cu 30% din suprafețele terestre, apele interioare, zonele marine și costiere până în anul 2030. Teritoriile vizate pot include zone agricole, forestiere sau marine, însă acestea trebuie să îndeplinească criterii stricte de conservare pe termen lung pentru a fi recunoscute. Recunoașterea acestor zone trebuie să se facă într-un mod care să respecte drepturile și participarea comunităților locale care gestionează resursele respective.
În cadrul Convenției, aceste zone sunt cunoscute sub denumirea de OECM, termen care provine din englezescul Other Effective Area-based Conservation Measures. Acestea sunt teritorii delimitate geografic care asigură rezultate durabile pentru biodiversitate, păstrând speciile și habitatele în mediul lor natural. Conservarea poate fi scopul principal al gestionării sau poate fi un rezultat secundar al utilizării durabile a resurselor, fără ca zona să devină neapărat un parc național.
Lansarea platformei nu implică recunoașterea automată a unor noi suprafețe și nu urmărește impunerea unor obligații suplimentare pentru state. Nu a fost comunicat un buget specific pentru această activitate, deoarece mecanismul se concentrează pe cooperare și asistență, nu pe alocarea de granturi. Succesul inițiativei va depinde de capacitatea statelor de a transforma evaluările tehnice în sisteme de monitorizare și gestionare efectivă a biodiversității pe termen lung.
Obiectivul de conservare a 30% din planeta noastră face parte din Cadrul mondial pentru biodiversitate Kunming–Montreal, adoptat în decembrie 2022. Această țintă internațională impune o gestionare eficientă a ecosistemelor pentru a stopa pierderea biodiversității. Pentru a atinge aceste praguri până în 2030, comunitatea internațională trebuie să integreze atât ariile protejate clasice, cât și zonele OECM, asigurând în același timp reprezentativitatea ecologică și guvernanța echitabilă a tuturor teritoriilor.