Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea taberei sale în cadrul alegerilor parlamentare anticipate desfășurate în Serbia, duminică, 25 octombrie 2026. După ani de dominație politică, rezultatele primelor proiecții electorale indică o schimbare majoră de guvernare. Scrutinul reprezintă o lovitură pentru forțele care au controlat țara în ultimii ani, deschizând perspectiva unei noi administrații după aproape doi ani de proteste constante împotriva corupției.
Conform primelor proiecții citate de presa sârbă și internațională, lista susținută de mișcarea studențească, „Studentska lista – Studenti pobeđuju”, ar obține aproximativ 52% din voturi. Această cifră este semnificativ mai mare decât procentul de 39,3% estimat pentru lista „Aleksandar Vucic– Ujedinjena Srbija”. Dacă aceste date sunt confirmate oficial, mișcarea studențească va deține o majoritate parlamentară proprie, având dreptul la aproximativ 138 de mandate din totalul de 250 de locuri disponibile.
În ceea ce privește distribuția mandatelor, tabăra asociată cu Aleksandar Vucic ar putea obține doar 104 locuri în parlament. După închiderea secțiilor de votare, Aleksandar Vucic a declarat că lista studențească a câștigat scrutinul, însă a subliniat că cifrele disponibile în acel moment nu reprezintă rezultatele finale. Această victorie a mișucării studențești este rezultatul unei mobilizări sociale diverse, care a transformat nemulțumirea față de disfuncționalitățile instituționale într-o alternativă electorală solidă.
Mobilizarea care a dus la acest rezultat a început prin tragedia din 1 noiembrie 2024, când prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane. Acest incident a declanșat manifestații de amploare, cerând investigarea responsabilităților și transparență. Timp de aproape doi ani, studenții au organizat demonstrații și blocaje, beneficiind de sprijinul profesorilor, transformând treptat revendicările inițiale într-o contestare amplă a întregului sistem politic din Serbia.
Schimbarea de guvernare de la Belgrad este urmărită atent și de partenerii externi, inclusiv de Uniunea Europeană, Rusia și China. Pentru Uniunea Europeană, întrebarea principală rămâne dacă această victorie se va traduce în progrese reale privind independența instituțiilor și libertatea presei. Noua majoritate va trebui să demonstreze că poate implementa reforme concrete într-un climat marcat de polarizare, având ca obiective principale consolidarea statului de drept și combaterea corupției.
Evoluția politică din Serbia are loc într-un context regional complex, în care stabilitatea instituțională este un subiect de interes constant. În timp ce Serbia traversează acest punct de cotitură istoric, comunitatea internațională monitorizează capacitatea noii administrații de a menține echilibrul în relațiile cu marile puteri și de a respecta standardele democratice de funcționare a statului.