Alegerile parlamentare anticipate din Serbia, desfășurate pe 25 octombrie 2026, au dus la o schimbare majoră în peisajul politic al țării. Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea formațiunii sale, Partidul Progresist Sârb (SNS), în fața Liste Studențești, o mișcare civică născută din protestele împotriva corupției și a regimului autoritar. Rezultatele indică faptul că noua forță politică va obține o majoritate simplă în Parlamentul de 250 de locuri.
Conform estimărilor comunicate de Aleksandar Vucic, Lista Studențească ar putea deține între 135 și 140 de mandate, în timp ce SNS ar rămâne cu aproximativ 105 locuri. Datele agențiilor internaționale arată că Lista Studențească a obținut circa 2,2 milioane de voturi, în timp ce partidul condus de Aleksandar Vucic a înregistrat în jur de 1,7 milioane de voturi. Această victorie transformă echilibrul de putere din Belgrad, oferind mișcării studențești capacitatea de a forma un guvern.
Factorul decisiv în acest scrutin a fost participarea masivă a cetățenilor la vot. Comisia electorală și sondatorii independenți au estimat o prezență de aproape 70%, un nivel de mobilizare cel mai ridicat de la anul 1992. Această prezență masivă a favorizat o mișcare construită în afara aparatului tradițional de partid, capabilă să mobilizeze un electorat format preponderent din tineri, populație urbană și grupări protestatare care solicită schimbări radicale.
Cauzele principale ale înfrângerii includ epuizarea modelului politic al SNS și apariția unei alternative credibile. Protestele declanșate după tragedia de la Novi Sad din 2024, când prăbușirea unei copertine din gara orașului a ucis 16 oameni, au afectat imaginea guvernării. Lista Studențească, condusă de Ilija Srdanovic, a reușit să canalizeze furia civică într-o ofertă electorală coerentă, axată pe statul de drept și pe necesitatea unor reforme judiciare și administrative.
Scrutinul a scos în evidență și dimensiunea românească a acestui proces politic, prin implicarea numelor Sebastian Ghiță și Victor Ponta. În contextul campaniei, au apărut acuzații privind rețele de dezinformare și sprijin indirect pentru Aleksandar Vucic. Victor Ponta a negat orice implicare în astfel de campanii, însă investigații au menționat o companie din Craiova, Bmobile SRL, ca fiind sursă de știri false, și au subliniat existența unor contacte politice și de afaceri între actori români și mediul de putere sârb.
Rezultatul acestor alegeri poate marca o schimbare de direcție pentru Serbia în relația cu Uniunea Europeană și cu Occidentul. O orientare mai fermă către Europa ar putea însemna presiuni sporite pentru reforme judiciare și o distanțare de influența Kremlinului. Totuși, stabilitatea guvernului nou depinde de capacitatea coaliției de protest de a gestiona probleme complexe, precum situația din Kosovo, relațiile cu Rusia și China sau presiunile economice interne.