Cetățenii bulgari sunt chemați la urne duminică, 25 octombrie, pentru alegerea președintelui țării. Scrutinul este dominat de confruntarea dintre actuala șefă a statului, Iliana Iotova, și fostul premier interimar Andrei Gyurov. Campania electorală a fost marcată de dezbateri intense pe teme de securitate regională, precum relațiile cu Rusia și situația din zona Mării Negre. Analistii estimează că rezultatul final ar putea fi decis abia într-un al doilea tur de vot, programat pentru data de 1 noiembrie.
Conform unui sondaj Market Links realizat între 13 și 19 octombrie, Iliana Iotova deține un avantaj semnificativ. Aceasta este creditată cu 47,3% din intențiile de vot, în timp ce Andrei Gyurov se află la 30,6%. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 1.006 cetățeni bulgari și include o marjă de eroare de ±3 puncte procentuale. Dacă va reuși să câștige, Iotova va deveni prima femeie care ocupă funcția de președinte în Bulgaria.
Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, este jurnalistă și fostă europarlamentară, având sprijinul formațiunii Bulgaria Progresistă și al Partidului Socialist. Aceasta a preluat președinția în ianuarie 2026, după ce Rumen Radev a demisionat pentru a participa la alegerile parlamentare. Pe partea cealaltă, economistul Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost premier interimar, beneficiază de susținerea opoziției reformiste pro-occidentale, fiind văzut ca principalul candidat capabil să o învingă pe Iotova.
Pentru a câștiga din primul tur, un candidat are nevoie de majoritatea voturilor și de o participare de peste jumătate din cei 6,6 milioane de alegători înscriși. Totuși, prezența la vot este estimată la mai puțin de 40%, ceea ce ar impune organizarea unui tur secundar. În total, în cursă se află 27 de candidați. Președintele este ales direct pentru un mandat de cinci ani și poate ocupa funcția de maximum două mandate consecutiv.
Disputa politică este alimentată de poziția față de conflictul din Ucraina și de securitatea maritimă. Iotova a susținut că pacea trebuie obținută prin negocieri și s-a opus transformării Mării Negre într-o zonă militară închisă. Tensiunile sunt ridicate și din cauza atacurilor cu drone asupra navelor comerciale în Marea Neagră, incidente care au provocat victime în apropierea coastelor Bulgariei și României. Bulgaria rămâne o țară divizată între orientarea europeană și legăturile istorice cu Rusia.
Bulgaria este membră NATO din anul 2004 și a Uniunii Europene din 2007, deși societatea este marcată de diviziuni privind relația cu Moscova. În contextul instabilității regionale, președintele are rolul de comandant al forțelor armate, poate semna tratate internaționale și poate retrimite legi Parlamentului. Această funcție de stat este crucială pentru menținerea direcției politice a țării în fața provocărilor de securitate de la Marea Neagră.