Serbia se pregătește pentru alegerile parlamentare programate duminică, 25 octombrie, într-un context de intensă tensiune politică. Aleksandar Vucic, care a dominat viața politică a țării timp de 14 ani prin funcții de ministru, viceprim-ministru și prim-ministru, se confruntă cu o provocare fără precedent. O mișcare formată din studenți, cunoscută sub numele de Lista Studenților, a reușit să adune 150.000 de oameni la un miting electoral organizat recent la Belgrad.
Conform unui sondaj publicat de agenția independentă New Serbian Political Thought, Lista Studenților a depășit pentru prima dată alianța politică a lui Aleksandar Vucic. În preferințele electoratului, mișcarea studenților deține un procent de 44,5%, în timp ce grupul condus de Aleksandar Vucic se află la 42,7%. Această evoluție reflectă o schimbare majoră în dinamica electorală, generată de protestele Generației Z împotriva corupției care au avut loc în ultimii doi ani.
Lista Studenților utilizează un model de campanie descentralizat, evitând ierarhiile partidele clasice și promovând cadre universitare sau profesioniști precum medici și ingineri. Această strategie de a prezenta experți în locul politicienilor tradiționali a fost menită să combată ideea promovată de SNS că studenții nu pot conduce o țară. Pentru a asigura vizibilitatea, mișcare a construit o mașinărie digitală formată din aproximativ 900 de influenceri, cu o audiență totală de peste 40 de milioane de urmăritori.
Pe partea cealaltă, Aleksandar Vucic se bazează pe controlul administrativ și pe sprijinul electoratului naționalist prin lista Aleksandar Vucic - Serbia Unită, dominată de SNS. Totuși, procesul electoral este marcat de suspiciuni privind fraudele, după ce Serviciul Balcanic al RFE/RL a raportat că aproximativ 500.000 de persoane au fost înregistrate pe listele de vot fără o adresă completă. Tensiunile sunt amplificate de contextul geopolitic, cu avertismente privind posibilele operațiuni de influență din partea Rusiei.
Impactul acestor alegeri va fi decisiv pentru viitorul integrării Serbiei în Uniunea Europeană, un proces care a stagnat din 2021. În timp ce o victorie a studenților ar putea deschide noi canale de dialog cu Bruxelles, un rezultat pentru SNS ar menține echilibrul geopolitic actual. În prezent, integrarea este blocată de regresul democratic și de refuzul de a impune sancțiuni Rusiei, situând Serbia aproape de coada clasamentului de aderare european.
În cadrul politicii interne din regiune, discuțiile despre reforme și taxe rămân sensibile. De exemplu, în contextul unor decizii fiscale anterioare, PSD a declarat că nu susține măsurile de majorare a impozitelor pe locuințe la valoarea de piață, criticând abordările care ar putea afecta cetățenii. Această retorică subliniază fragilitatea stabilității economice și politice în care se desfășoară competiția electorală din Serbia.