Israelienii au început marți dimineața procesul de votare în cadrul primelor alegeri parlamentare organizate de la evenimentele de la 7 octombrie. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7.00, ora locală, urmând să rămână funcționale până la ora 22.00. Acest scrutin este considerat de mulți observatori ca fiind un referendum pentru Benjamin Netanyahu, într-o țară marcată de o diviziune socială extremă și de provocări de securitate majoră.
La urne sunt chemați aproximativ 7,3 milioane de cetățeni, iar presa locală anticipează o rată de participare foarte ridicată la acest scrutin. Miza alegerilor depășește simpla alegere a unui conducător, reprezentând o decizie privind direcția strategică a statului. Rezultatele oficiale vor fi anunțate în zilele următoare, însă principalele posturi de televiziune vor difuza estimări imediat după închiderea secțiilor de votare.
Situația politică este tensionată, deoarece sondajele recente indică o egalitate între coaliția de dreapta condusă de Netanyahu și blocul opoziției, reprezentat de centristul Gadi Eisenkot. Niciuna dintre cele două tabere pare să obțină singură majoritatea de 61 de locuri necesară în Knesset, parlamentul unicameral al Israelului. Acest scenariu indică faptul că după încheierea votului vor urma negocieri politice îndelungate pentru formarea unui guvern.
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, își susține candidatura prin promisiunea de a asigura securitatea țării în ciuda eșecului de la 7 octombrie. Premierul a promis că va duce la bun sfârșit conflictul cu Iranul, în timp ce miniștrii săi, Itamar Ben Gvir și Bezalel Smotrich, au propus măsuri pentru expulzarea palestinienilor din Gaza și Cisiordania. Pe de altă parte, opoziția promite o comisie de anchetă pentru a clarifica responsabilitățile legate de atacurile teroriste.
Scrutinul are loc într-un context de izolare diplomatică și de critici internaționale privind gestionarea războiului din Gaza. Totodată, tensiunile sunt alimentate de violențele și extinderea coloniilor din Cisiordania sub actualul guvern de extremă dreapta. Societatea este profund polarizată, iar minoritatea arabă israeliană, care constituie 20% din populație, manifestă un val puternic de nemulțumire, declarându-se mai discriminată ca niciodată în acest moment istoric.
Aceste alegeri parlamentare se desfășoară într-o perioadă de instabilitate regională accentuată, după atacurile Hamas din 2023 și conflictele cu Hezbollah și Iranul. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu rămân ridicate, influențând direct percepția alegătorilor asupra capacității de leadership a actualului guvern. Rezultatul votului va determina nu doar stabilitatea internă, ci și modul în care Israelul va interacționa cu comunitatea internațională în perioada următoare.