Israelul a organizat marți alegeri parlamentare, fiind primul scrutin de după asaltul Hamas din 7 octombrie 2023, eveniment care a afectat stabilitatea țării și a influențat regiunea. Procesul electoral a fost marcat de o prezență record la vot, înregistrându-se un nivel de 74,3%, ceea ce înseamnă că peste 5,44 de milioane de cetățeni au participat la vot. Această cifră reprezintă cel mai înalt nivel de participare înregistrat de la anul 1988 până în prezent.
Sondajele realizate de Channel 12 arată că partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a obținut cele mai multe voturi, însă niciun bloc nu pare să aibă o cale clară către guvernare. Blocul partidelor care se opun lui Netanyahu este estimat să obțină 52 de locuri, în timp ce susținătorii premierului ar putea ajunge la 50 de mandate. Niciuna dintre cele două tabere nu se apropie de pragul de 61 de locuri necesar pentru a deține majoritatea în Knesset, parlamentul de 120 de locuri.
În cadrul acestor proiecții, partidul de opoziție Yashar, condus de Gadi Eisenkot, este estimat cu 22 de locuri, în timp ce Likud ar obține 24 de mandate. Pe locul trei se află partidul B’Yachad, condus de Naftali Bennett, cu 12 locuri, urmat de Lista Comună, reprezentând minoritatea arabă, cu 11 locuri. Partidele conduse de arabi sunt așteptate să obțină un total de 18 locuri, un rezultat record pentru această componentă politică, care de obicei nu se alătură coalițiilor de guvernare.
Situația politică rămâne extrem de complicată, deoarece lipsa unui câștigător clar va impune negocieri intense între liderii partidelor pentru formarea unui guvern. Dacă niciun candidat nu reușește să adune sprijinul necesar, președintele Isaac Herzog va trebui să decidă, iar Israelul ar putea fi nevoit să organizeze alegeri repetate. În acest scenariu, Benjamin Netanyahu ar putea rămâne în funcția de prim-ministru interimar, o situație similară cu perioada 2019-2022, când țara a trecut prin cinci runde de vot.
Tensiunile au fost vizibile și în timpul procesului de votare, când partidul Likud a cerut prelungirea programului secțiilor de votare, solicitare care a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală. Gadi Eisenkot a criticat această încercare, susținând că Netanyahu este panicat și pregătește terenul pentru a contesta integritatea scrutinului. În paralel, premierul și-a acuzat adversarii arabi de tentative de a „fura alegerile”, în contextul unor arestări ale unor oficiali care dețineau sume de bani, deși autoritățile au precizat că aceștia nu fuseseră încă la secții.
Sistemul electoral israelian funcționează pe baza reprezentării proporționale, unde partidele trebuie să depășească un prag electoral de 3,25% pentru a intra în Knesset. La acest scrutin au participat 36 de liste electorale, iar numărarea oficială a voturilor este așteptată să dureze până pe 30 octombrie. Rezultatele finale vor fi publicate oficial pe 4 noiembrie, după ce președintele se va consulta cu liderii partidelor pentru a desemna persoana capabilă să formeze un cabinet stabil.