În Serbia au început astăzi alegerile parlamentare anticipate, un proces electoral care urmează după doi ani de proteste constante împotriva guvernării actuale. Președintele Aleksandar Vucic a decis devansarea scrutinului după ce a renunțat la funcția de președinte, cu scopul de a încerca menținerea puterii prin poziția de prim-ministru. Protestatarii au descris acest proces de vot drept un referendum anti-Vucic, oferind cetățenilor posibilitatea de a schimba guvernul pentru prima dată din anul 2012.
O componentă centrală a acestui scrutin este mișcarea studențească de protest, care s-a transformat într-o forță politică organizată. Aceasta participă la alegeri cu o listă formată din membri ai societății civile, având ca obiectiv principal înfrângerea Partidului Progresist, SNS. Partidul condus de Aleksandar Vucic domină scena politică sârbă de peste un deceniu, ocupând funcții de președinte sau premier. Deși 18 partide concurează oficial pentru cele 250 de locuri din parlament, majoritatea opoziției a ales să susțină lista studenților.
Contextul electoral este marcat de divergențe semnificative între diversele sondaje realizate înainte de vot. Grupul de experți de dreapta New Political Thought of Serbia (NSPM) a publicat un sondaj care plasa lista studenților la 44,5%, depășind lista lui Vucic, aflată la 42,7%. În contrast, un sondaj realizat de Faktor Plus în septembrie, considerat apropiat de autorități, indica o conducere a majorității actuale cu 48,6%, în timp ce studenții obțineau doar 37,1%. Această lipsă de consens între datele colectate complică evaluarea reală a preferințelor electorale.
Integritatea procesului de vot a fost pusă sub semnul întrebării de către diverse organizații civile. Un grup format din 24 de ONG-uri sârbe a declarat recent că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru ca alegerile să fie „libere și corecte”. Pentru a compensa aceste deficiențe structurale, studenții au mobilizat o rețea de voluntari care să monitorizeze secțiile de votare. Aceștia lucrează împreună cu observatorii internaționali care sunt trimiși în mod tradițional în Serbia pentru a supraveghea corectitudinea procedurilor electorale.
Participarea la vot este anticipată a fi mai ridicată decât media de 55% observată în perioada în care SNS a guvernat țara. În primele ore ale zilei, s-au raportat cozi de cetățeni la unele secții de votare. Diaspora sârbă se confruntă cu dificultăți logistice, având la dispoziție un număr limitat de secții de votare. În comunitățile mari din străinătate, precum cea din Chicago, cetățenii au fost nevoiți să voteze în intervalul orar stabilit, chiar dacă acest lucru a implicat vigilență nocturnă.
Scrutinul parlamentar din Serbia are loc într-un moment de tensiune politică majoră, reflectând o perioadă de instabilitate socială după protestele de lungă durată. Procesul de vot este esențial pentru stabilitatea regională, având în vedere rolul central al țării în Balcani. Rezultatele vor determina dacă Partidul Progresist, SNS, își va păstra controlul asupra administrației sau dacă mișcările de opoziție vor reuși să impună o nouă direcție politică la nivel de guvern.